Lulu's stories -Authenticity

Raindrops-capitolul XXVI

2010-03-31T14:21:00.000-07:00

Dumnezeule, am visat in acea noapte(cat mai ramansese din ea) fiecare atingere a lui Andrew.Probabil am tresarit in bratele lui de mai multe ori decat mi-as fi putut imagina vreodata.
    In acea dimineata m-am trezit cu capul afundat in perinile albe, inmiresmate cu parfumul tipic barbatesc al lui.Am inhalat adanc, in speranta de a ma dezmetici.Am trecut in revista tot ceea ce se intamplase cu o seara in urma si am inchis ochii brusc, nevrand sa ma misc.Stiam ca daca fac asta nu puteau fii decat doua posibilitati: una sa il simt pe Andrew langa mine si sa dau ochii cu el inevitabil, rosind puternic sau sa ma trezesc singura in pat, dar oarecum dezamgita.Mereu am visat ca prima oara cand o voi face sa ma trezesc a doua zi dimineata in bratele persoanei iubite.
    In acel moment nu stiam ce sa fac: sa stric magia de a-mi indeplini dorinta si sa ma prefac ca dorm sau sa intru putin in pamant, dupa care sa ma afund in bratele lui, caci eram mai mult ca sigura ca era langa mine.Puteam sa-i simt parfumul de la metri departare, chiar daca cu o seara in urma si-l lasase impregnat in fiecare cm patrat din pielea mea.Am inspirat adanc si m-am intors, ajungand astfel in bratele lui.In acel moment i-am sarutat pieptul caldut si am inchis ochii.Am simtit cum mana lui imi mangaie parul, dupa care imi saruta fruntea.Iubeam felul dulce cu care ma trata, mai ales intr-o dimineata asa calduroasa ca aceea.Am simtit o adiere, ce venea dinspre fereastra dupa care am deschis ochii, caci ei, spre deosebire de mine, cautau chipul lui Andrew cu disperare.In acel moment am ramas putin socata, caci ma privea uimit.Probabil am rosit, caci simteam cum ard.
    -Neata, iubire!mi-a soptit suav.
    -Neata, frumosule.Am incercat sa fac asta sa sune cat mai seducator.
    -Ai idee cat de frumosi ti se vad ochii astia albastri, plini de lumina?
    Am chicotit.
    -Glumesti, nu?
    -De ce as face asta?a intrebat cu un aer de superioritate.
    -Ca sa ma simt bine…si mi-am muscat buza.Mi-a prins-o rapid intr-ale sale si m-a sarutat delicat,fin, iar mai apoi din ce in ce mai salbatic si pasional.Am simtit o intreaga gama de senzatii: de la rusine la provocare, de la finete la salbaticie, de la rabdare la nerabdare, de la iubire la pura dorinta.Tot timpul am stiut ca baiatul care ma va face sa simt toate astea va fi cel alaturi de care as putea sa-mi petrec toata viata fara sa ma plictisesc sau sa intervina rutina.
    M-am ghemuit in bratele sale, simtindu-i parfumul, fara de care eram sigura ca nu voi mai putea trai.
    -Asta nu e un compliment pentru a te face sa te simti bine, e adevarul.Cuvintele lui mi se pareau oarecum inteligente.Cu siguranta stia sa vrajeasca o fata, desi mie imi demonstrase ca reprezint mult mai mult pentru el, decat o simpla fata.
    Am chicotit sub toracele, care i se ridica la fiecare inspiratie.Adoram felul in care ma mangaia si ma tinea in brate.Nu a durat mult pana sa adorm la loc, mai ales ca stateam atat de confortabil.
                                           *
    In momentul in care am deschis ochii nu am simtit decat perina alba si moale sub capul meu.M-am ridicat brusc, caci asta nu se compara cu Andrew.Afara se intunecase, iar picaturile mari ce bateau in geam, insotite de tunete si fulgere incepusera sa ma sperie.Unde era iubitul meu?
    M-am ridicat din pat, infasurandu-mi in jur un halat din matase alba, de care nu aveam habar cum ajunsese acolo.Am zarit pe masuta din dreptul canapelei o tava plina cu mancare asa ca m-am indreptat intracolo.In clipa in care am inghitit o felie de kiwi am tresarit brusc din cauza zgomotului provocat de fereastra, care sub bataia vantului, era la perete.Am fugit sa o inchid, udandu-ma destul de tare.Nu mai aveam haine asa ca am inceput sa caut prin sertare, gasind doar prosoape.

Deodata am auzit o trosnitura destul de puternica asa ca am iesit sa vad ce se intamplase.Atunci am zarit unul din felinarele de la coltul casei facut bucatele de la furtuna.Nu puteam nici macar sa ma misc pentru ca aveam impresia ca nu voi mai fi cat de curand cu picioarele pe pamant.Nici doua minute cat am stat in ploaie si deja eram leoarca din cap pana in picioare.Am fugit pe balcon, speriata de tunetele si fulgerele care erau din ce in ce mai dese si am sperat din toata inima sa gasesc acolo ceva de schimbat, dar bineinteles ca atat bluza mea, cat si camasa lui Andrew erau fleasca asa ca am intrat rapid in camera.In timp ce incercam sa ma usuc am inceput sa tremur.Imi era din ce in ce mai frig, dar corpul meu devenea fierbinte.Am stranutat de cateva ori si m-am bagat sub cearsafuri.M-am acoperit pana deasupra capului, respirand sacadat din cauza frigului.Halatul era ud, dar l-am incalzit pe mine exact asa, dupa care nu am mai auzit decat ca prin vis vocea lui Andrew.
    -Dumnezeule, Annabella, ARZI!
In acel moment m-a luat in brate , simtindu-i mana ceva mai rece decat pielea de pe fruntea mea.Am tresarit la acel contact.Era ca si cum a i topi un cub de gheata intr-o flacara.
-Iubire, trebuie sa te schimbi.Cum dracului te-ai udat in halul asta?M-a strans si mai tare la pieptul sau, sarutandu-ma pe frunte.Stia ca nu eram in stare sa-i raspund asa ca nu a insistat.A infasurat in jurul meu o gramada de cearsafuri, dar nu inainte de a ma schimba in camasa lui.Desi respiratia imi era foarte calda i-am simtit parfumul caracteristic, atat de placut si in acelasi timp atat de barbatesc.Iubeam sa-i port camasile,iar daca as fi fost intr-un alt loc in acel moment si m-as fi simtit mult mai bine l-as fi declarat lucrul cel mai fashion din tot sezonul.
Am inchis ochii obositi, afundandu-ma si mai tare in imbratisarea lui.Stateam atat de bine, incat as fi putut sa mor asa, fara sa regret.
                                                              * *
Dimineata urmatoare m-am trezit la fel de uda ca in seara precedenta.Afara probabil erau 30 si ceva de grade celsius, iar eu eram infasurata ca o mumie.Am simtit un aer caldut, care in contact cu picaturile de apa de pe fata mea, m-au facut sa tremur.In momentul in care am scos capul din perina, Andrew era deja in picioare langa baldachin.
-Cum te simti, iubito?m-a intrebat, insotit de un zambet dulce.
-Cred ca mai bine…am spus ragusit, vizibil fiind faptul ca vorbeam pe nas.La dracu, racisem.
    In acel moment s-a asezat langa mine pe pat, sarutandu-mi buzele.Pentru prima oara am simtit un fior placut, caldut si dulce.Am zambit usor, dupa care m-am bosumflat ca un copil.
    -Ce s-a intamplat,iubito?De ce e copilul trist?m-a intrebat ca si cand s-ar fi adresat unui tanc de 10 ani si ceea ce era si mai ciudat, era faptul ca imi placea.Am zambit din nou, la auzul acelor cuvinte, dupa care am figurat boticul suparat.
    -Sunt lacita…m-am prostit eu.
    -Stiu ca nu e o senzatie tocmai placuta, dal din cauza faptului ca nu ai fost cuminte va tlebui sa supolti.
    Am scos limba, dandu-mi ochii peste cap.
    -Exact acum la sfarsitul vacantei, am racit, stricand ultimele 2 zile.
    -Aaa..nu-i problema.Asta nu va fi ultima vacanta in genul asta pe care o petrecem impreuna, ci doar prima.Avem o eternitate in care sa-ti pregatesc sute de vacante mult mai frumoase decat asta.
    Am chicotit la gandul ca intr-o zi o sa fim poate in Hawaii, tinand doi gemeni in brate…fetite sau poate baietei….sau fetita si baietel.Ceea ce-mi doream cu adevarat era sa pot sa-mi indeplinesc acest vis.Am ramas cred ca timp de 5 secunde cu ochii in tavan si zambind.Asta pana cand sarutul scurt, care in scurt timp a devenit unul pasional, al lui Andrew m-a trezit.M-a tras catre el in timpul sarutului, mangaindu-mi spatele.Am simtit un fior electrizant si am tresarit in timp ce i-am simtit limba, jucandu-se pe gatul meu.Trasa cerculete sau poate doar se prostea.Dar peste cateva secunde am afltat ca de fapt isi netezea locul in care urma sa-si lase semnul de la o pasionala muscatura.In momentul in care i-am simtit dintii pe piele, mi-am inchis ochii, nedeschizandu-I decat in momentul in care limba lui, la fel de calda ca si mine, mi-a mangaiat acea zona.M-am udat toata.Era incredibil cata influenta avea asupra mea.Daca mai continua ceea ce incepuse probabil urma sa am un orgasm sau ceva de genul asta.
    S-a retras usor, raspunzand la telefon.Nici macar nu auzisem cans sunase, atat de absorbita eram.
    -Da, Mandy?...stai sa inteleg: esti jos si ai adus antibioticele si ceaiurile pentru Annabella si vrei sa cobor sa le iau pentru ca voi vreti sa mergeti la o plimbare?...Ok.Cobor acum.
    Ha?Pastile, ceaiuri?Eu abia in urma cu 10 minute realizasem ca sunt racita, iar ei deja imi aduceau pastile.Eram inconjurata numai de persoane eficiente sau poate doar tineau la mine.Asta ar fi fost mai simplu.
    -Andrew zii lui Mandy ca vreau sa vorbesc cu ea( am stranutat o data, de doua ori, ba chiar de trei ori).
    -O sa-i zic doar in cazul in care nu ma mai intreaba daca “sunt batut in cap” sau ceva in genul asta, cum tocmai m-a intrebat la telefon.
    Am chicotit imaginandumi-o pe prietena mea nebuna zicand asta.

White dreams-capitolul XXV

2010-03-02T11:07:00.000-08:00

     Mi-am tarat picioarele prin nisipul rece si ud.Toata ziua statusem pe plaja, fara sa manac sau sa beau apa.Lacrimile imi fusesera sfetnicii cei mai buni.In momentele in care auzeam vocea lui Andrew strigandu-ma, ma ascundeam de fiecare data.Nu vruiam sa-l aud, sau sa-l vad.Era ceva prea dureros pentru acele momente.
    Abia foarte tarziu, cand nu se mai auzea nicio miscare, am plecat catre apartament.Cand am pasit pe veranda, am auzit glasul lui Mandy.
    -Annabella?Te-ai intors?
    In acel moment am intrat repede si am incuiat usa pe dinauntru.
    -Annabella,STAI!...era prea tarziu,caci nu vruiam sa-i raspund si nici sa vorbesc cu oricine altcineva.Macar stiu ca nu ai patit nimic, a ingaimat ea langa usa mea.Chiar daca nu vrei, o sa-l anunt si pe Andrew, care daca vrei sa stii, e foarte ingrijorat.
    “Cu siguranta…” am spus in sinea mea.Am dat drumul la dus.Nu aveam niciun chef de o baie relaxanta, ci mai degraba de una scurta.Imi era prea somn si eram extenuata de la atata plans.In momentul in care picaturile calde de apa au inceput sa mi se prelinga pe tot corpul, mi-am adus aminte de toate momentele fericite si perfecte alaturi de Andrew.Pe cat de mult ma facuse fericita, pe atat de mult ma facuse sa sufar.Lacrimile au inceput sa mi se rostogoleasca pe obraji si am alunecat in cabina de dus, suspinand.De ce trebuia sa ma indragostesc de el?De ce trebuia sa il iubesc?Stiam ca era popular si afemeiat.Cum ma putusem gandi ca s-ar fi putut schimba pentru mine?La urma urmei, nu-i ajungeam lui Baylee nici la degetul mic.Avea acea stralucire si veselie, de care eu duceam lipsa in acele momente.Il intelegeam intr-un fel pentru ca isi dorea langa el o persoana fericita, fara sa incurce lucrurile,frumoasa si mai ales o persoana alaturi de care sa isi doreasca sa isi petreaca majoritatea timpului.Pe langa faptul ca nu eram toate aceste lucruri, nici macar nu ma dorea.Intr-un tarziu am adormit, udand perina de la lacrimi.
In acea dimineata m-am trezit foarte obosita, de parca nici nu dormisem.In momentul in care m-am privit in oglinda am vazut o persoana nemaintalnita pana atunci: cu parul incalcit, ochii trasi si trista.M-am ingrozit de propria mea persoana si ma durea sa stiu ca Andrew era responsabil pentru asta.Toti incercau sa ma sune, dar telefonul vibra fara speranta pe noptiera.Am lenevit in pat toata ziua, reflectand asupra a ceea ce se intamplase, dusurile fiind probabil singurul izvor de energie.
Desi nu-mi doream asta, trupul meu fara vlaga o cerea.Imi era extrem de foame, iar afara aproape se inserase.Probabil atunci as fi fost privind apusul, fericita, in bratele lui.Mi-am revenit din visare in momentul in care tipa care imi aducea mancarea ceruta a bocanit la usa.La inceput am intebat cine e, pentru a ma asigura ca nimeni in afara de ea, nu-mi facea vreo surpriza sa ma viziteze.Am deschis usor, pentru a ma convinge si i-am permis sa intre si sa-mi lase mancarea pe masa.Cand sa ma intorc sa ma asigur ca era gata am simtit doua brate puternice in jurul meu.In acel moment am simtit un fior si mi-am dat seama imediat ca era Andrew.Numai el ma putea face sa tremur printr-o singura atingere.M-am intors brusc si uimita, dar hotarata sa-l dau afara.
    -Andrew, lasa-ma!Iesi!
    -Nu!
    -Poftim?am intrebat surprinsa de faptul ca nici nu s-a obosit sa-mi dea vreo alta explicatie.
    -Nu plec de aici, fara tine!In acel moment m-a ridicat in brate, tinandu-ma foarte strans.Am incercat sa ma zbat, dar fara speranta.Cu siguranta era prea puternic pentru mine.
    -Andrew, daca nu ma lasi acum jos, o sa tip!
    -Si cine crezi ca o sa se bage intre mine si iubita mea?
    -Din cate imi aduc eu bine aminte, nu mai suntem iubiti de ieri, asa ca sa-mi drumul!
    -Eu nu-mi aduc aminte ce s-a intamplat ieri.Imi aduc aminte doar de cum ne-am cunoscut, cum m-am indragostit de vocea ta si de aia raspundeam la telefonul lui Kiley cand sunai, cum te-am strans in brate pentru prima oara, cum te-am simtind tremurand, ca acum de altfel( in acel moment am inghitit in sec, fiecare cuvant al lui fiind ca o alinare pentru sfletul meu), cum ti-am sarutat buzele moi si fine, cum m-am pierdut in ochii tai impozanti, cum ti-am admirat fiecare gest si cum te-am catalogat ca fiind “fata care m-a facut sa le uit pe toate celelalte”.Atat stiu despre tine si nu am de gand sa mai adaug ceva.
    Mii de fiori imi strabateau corpul, nevazand nici unde ma ducea.In momentul in care mi-am simtit picioarele inapoi pe cont propriu am realizat ca ma aflam in fata unei imense case.M-am dezechilibrat, fiind slabita de la faptul ca nu mancasem mai nimic.M-a prins usor de mijloc, fara ezitare.Mi-am aplecat capul pe pieptul lui, desi eu spre deosebire de el, imi aduceam aminte de cearta dintre noi si de Baylee.

    In timp ce urcam scarile, am observat decorul in care predomina albul.Ferestrele erau impodobite cu draperii albe, ce fluturau fara incetare in bataia brizei.In momentul in care am ajuns in camera, ce ocupa tot spatiul de la etaj, am incremenit.Era totul atat de romantic, presarat cu petale albe si ceva lumanari.Langa imensul balachin, ale carui draperii fluturau lin, am zarit un fel de canapea pe care zacea o tava cu mancare.Totul arata atat de minunat, incat am ramas fara cuvinte.In urmatoarea secunda ma aflam in bratele lui Andrew, din nou.
    -Annabella, de ce tremuri?m-a intrebat oarecum speriat.
    -Ai putea sa inchizi ferestrele si usa de la balcon?adevarul era ca atat atingerile lui ma dezechilibrau, cat si briza ce batea destul de tare.
    -Ti-e frig?si in acel moment m-a strans si mai tare la pieptul lui.Nu purtam pe mine decat o camasa scurta de noapte cu dantela.
    -Putin…am ingaimat.M-a asezat pe canapea langa mancare.
    -Annabella, stiu ca nu ai mancat nimic de ieri, asa ca te rog fa un efort si inghite, cat de putin, numai sa vad eu.Imi era foame, asa ca am dat din cap in semn de “da”.Dupa ce am luat cate o gura din fiecare fel, m-am decis sa inceput cumva discutia despre Baylee, dar spre surprinderea mea mi-a luat-o inainte.
    -Stii…cea care m-a ajutat sa fac toate astea e Baylee.Cand am auzit am varsat paharul, pe care tocmai il duceam la gura, pe mine.si am strigat un “poftim” cat am putut de tare.Cum Dumnezeului putea sa-mi faca asta?De ce trebuia sa stricele acele momente?
    -Annabella?Ce ai?te simti bine?Lasa-ma te sa te ajut si in acel moment s-a aplecat sa ma ajute sa ma curat.
    -Ia mana Andrew!Ma descurc, am tipat eu.Daca tot te-a ajutat sa faci toate astea, de ce nu a ramas cu tine?Puteai la fel de bine sa ii oferi ei mancare si sa o iei in brate…de ce dracului nu esti cu ea, daca o pomenesti la fiecare discutie?Am acceptat tot, inclusiv faptul ca ai luat-o in brate si ai pupat-o pe obraz, dar sa ma pui sa stau la alta masa, nu ti se pare prea de tot?sau si mai rau sa ma lasi singura pentru a pleca sa termini un joc de carti?La dracu, Andrew!!!!Nu mai suport!am strigat, curgandu-mi o lacrima.
    El se uita la mine foarte mirat, dupa care a inceput sa rada.Ce dracului i se parea amuzant?Cand sufeream, el radea…deja ma termina.M-am ridicat sa plec, cand m-a prins de mana, tragandu-ma la pieptul lui.
    -Annabella, iubito, Baylee e verisoara mea.Mi-a soptit in cel mai dulce mod posobil.Cand am auzit am facut ochii dubli, incremenind.Asta deja era un SOC!Am rosit puternic.Acum eram nervoasa pe mine ca eram geloasa p[e verisoara lui.Cat de tampita putusem sa fiu?Cum de nu-mi dadusem seama?
    -Dumnezeuleeeee,Andrew!De ce nu mi-ai spus?Cine mai stia asta?
    -Stai linistita iubito, nu e nicio problema, iar de stiut stiau toti, tocmai de aia nu ti-am mai zis si eu.M-am gandit ca deja stii.
    -Stiau TOTI? In afara de mine, desigur…O sa o tai bucatele pe Mandy si o sa o bag intr-un geamantan si o sa-i dau drumul pe mare.Cat de oarba am putut fii…Andrew, iubire, iarta-ma, te rog, iarta-ma!si mi-am afundat capul in pieptul lui.
    -Nu e nimic, iubito!Am banuit ca avea legatura cu asta, dar nu mi-as fi imaginat cat de mult o urai.
    -Dar nu o urasc, e verisoara ta, pentru Dumnezeu…am spus asta, fara ca macar sa cred o iota, iar Andrew a ridicat o spranceana.Ooo..ookkk, recunosc…nu o simpatizez.Adica, e super frumoasa si cu bun gust, asa cum ti-am mai zis, dar m-a scos din sarite sa stiu ca mi te poate lua si ca e mult mai buna ca mine.
    -Sa nu mai spui asta niciodata.Stii foarte bine ca te iubesc si ca nu am de gand sa te inlocuiesc cu nimeni.In urmatorul moment si-a apasat buzele pe fruntea mea,pe ochi, obraji, iar mai apoi pe buze.Am simtit un fior ce mi-a strabatut tot corpul.Am gemut usor cand a inceput sa-mi mangaie spatele si sa ma sarute pe gat.
    -Annabella?
    -Mhh?
    -Cred ca ar trebui sa te schimbi…
    -Nu vreau…i-am soptit la ureche.
    -O ba da… o sa vrei.Mi-a spus cu un glas impunator, incat am tresarit de placere.
    -Oricum nu am in ce, asa ca mai bine raman asa.

-Ba da ai…si in acel moment a inceput sa-si descheie nasturii camasii sale.Am savurat, fara a clipi acea priveliste, in care isi dezgolise pieptul, ce stralucea in lumina lumanarilor.Mi-a intins delicat camasa, dupa care s-a intors oarecum stanjenit, dar plin de dorinta, sa ma schimb.L-am intors cu fata la mine, dupa care m-am rotit cu spatele si mi-am scos camasa, lasand-o sa pice pe podea.In asa fel il tachinam putin, lasandu-l sa ma priveasca de la spate.Mi-am trecut usor mainile peste solduri si am imbracat camasa lui.Mi-am incheiat doar un nasture, dupa care m-am indreptat senzual catre Andrew.
   -Annabella, cred ca ar trebui sa versi mai des chestii pe tine…
   -De ce?l-am intrebat provocator, in timp ce-mi puneam mainile in jurul gatului lui.
   -Pentru ca arati extraordinar de bine in hainele mele.Se vede ca aveam nevoie de cineva caruia sa-i vina asa perfect.
   In acel moment a inceput sa ma sarute pe gat, iar mai apoi pe piep, revenind pe buze.Atmosfera incarcata cu dorinta era prea tensionata, asa ca mi-am infasurat picioarele in jurul lui, carandu-ma asa pana pe pat.Era destul de ciudat, dar acum nu-mi mai era deloc frig, in schimb continuam sa tremur.Mi-a presarat saruturi peste tot, incepand sa coboare intre sanii mei.In acel moment a rupt efectiv singurul nasture care il impiedica si mi-a tras usor camasa, in asa fel incat a petrecut-o peste sanii mei, starnindu-ma.Am gemut usor, cand limba lui incepuse sa-mi linga sfarcul excitat, alintandu-l pe celalalt cu degetele.Un val de emotii m-a cuprins.Mi-am prins degetele in parul lui, masandu-l usor, in timp ce isi cobora mainile catre bichinii mei din dantela.A inceput sa ma mangaie usor cu degetele, facandu-ma sa ma arcuiesc sub el.El a zambit langa sanul meu, dupa care si-a croit drum cu limba in jos catre stomac.Mi s-a taiat respiratia cand si-a adus limba peste lenjeria mea.Imi doream atat de mult sa nu o fi avut in acel moment, dar Andrew parca imi citea gandurile, caci dintr-o miscare aceasta zacea pe podea.A continuat sa-mi sarute faldurile ude, facandu-ma sa delirez de placere.In acele momente mi-am dus mana catre fata lui, incercand sa-l ridic la acelasi nivel cu mine, dupa care l-am sarutat pasional si lung, masandu-mi buzele rosii si umflate.Mi-am dus mana catre abdomenul lui plat, trasand cerculete cu degetele, dupa care am coborat catre membrul lui tare, gata pentru mine.Am inceput sa-l prind in mana, desi imi era destul de greu, si sa-l fac sa se simta la fel ca mine.Am auzit un geamat destul de puternic din partea lui, asa ca am suras satisfacuta, sarutandu-l pe gat, iar mai apoi lingandu-i pieptul lucios.Mi-a prins fata in maini, privindu-ma timp de 2 secunde, dupa care si-a presat din nou buzele peste ale mele, introducandu-le intr-un joc fara scapare.Si-a coborat mana din nou catre locul meu intim, trasand miscari circulare peste clitorisul meu.Am tipat, strigandu-i numele in momentul in care am simtit fiorii ce se accentuau din ce in ce mai tare.Si-a introdus un deget in mine, dar am tresarit putin.Am simtit o oarecare minuscula durere, dar asta l-a facut sa aiba si mai multa grija.

    -Annabella, stiu ca esti virgina…mi-a soptit excitat la ureche.
   -Eu nu ti-am spus niciodata, de unde stii?l-am intrebat cu respiratia intretaiata…
   -A zambit seducator, dupa care mi-a sarutat scobitura gatului, lingandu-ma iarasi pe sani.Asta era farmecul tau de adolescenta, dar asta seara vei deveni femeie, dupa care m-a sarutat, gemand puternic cand l-am muscat in joaca de gat.
   Mi-a desfacut picioarele, tragndandu-ma si mai aproape de el, in timp ce ma freca din ce in ce mai repede.Nu mai suportam acea senzatie, vruiam totul, fara exceptie.Mi-am muscat buza, lucru ce l-a facut sa ma sarute imediat, sugand-o salbatic.
   -Iubito, iarta-ma pentru durere…
   -La dracu, Andrew!Nu te iert, daca nu-mi dai ce-mi doresc!am strigat fara rabdare.In acel moment a ras provocator, acoperindu-mi fata cu un sarut , destul de puternic incat sa nu gem de durere si dorinta, cand a intrat puternic in mine, rupandu-mi virginitatea.Am simtit o arsura, dupa care a inceput sa arda din ce in ce mai lent, o data cu miscarile lui.A stat putin, lasandu-mi corpul sa se acomodeze cu marimea lui, dupa care a continuat cu miscari lente, iar mai apoi rapide, la cererea mea.Simteam sa sunt aproape si el al fel.Ne-am miscat pozitia intr-o ultima faza, lasandu-ma sa experimentez statul desupra.Acea caldura, insotita de fiori era din ce in ce mai deasa, asta pana cand am juisat.Cand secretiile mele au fost eliberate m-a lins, dupa care m-a sarutat, continuand mai apoi pentru a ajunge si el la aceeasi placere.
   M-a prins in brate, strangandu-ma la pieptul lui si sarutandu-mi ochii, obrajii, buzele, gatul si sanii.Am simtit un nou fior.Chiar daca ma simtisem absolut perfect, ca in al noualea cer, trebuia sa rcunosc ca abia acum simteam cat de putin o durere stinsa.Stiam ca avea sa ma faca sa nu mai simt nimic, daca ma facea sa-mi pierd capul, la o singura sarutare.
   -Te iubesc, Annabella!
   -Si eu te iubesc, iubitule!Ne-am sarutat delicat si dulce, pana cand l-a bufnit rasul.
   -Aaa…de ce razi?l-am intrebat surprinsa…ar trebui sa rad si eu?
   -Nu, iubire.Doar ca mi-am adus aminte ca de fapt mai am ceva de adaugat la lista lucrurilor care o sa mi le amintesc despre tine.
   -Ce?am intrebat putin curioasa si amuzata.
   -Ca esti cea mai minunata fata in pat si prima cu care am facut cu adevarat dragoste.
   Am simtit cum rosesc si m-am afundat in pieptul lui, sarutandu-l finut.Ma simteam atat de bine sa aud asta…

Dream or nightmare?-capitolul XXIV

2010-02-27T09:08:00.000-08:00

M-am trezit cu o mare durere de cap intr-un pat pufos si alb.Am privit timp de 5 secunde in jur sa realizez unde ma aflam.Apartamentul meu imi era cunoscut.Am incercat sa ma ridic, dar am ametit brusc, lucru ce mi-a dat de inteles ca tot ceea ce se intamplase fusese adevarat.Dar ce se intamplase?Cum ajunsesem in camera mea?Unde erau ceilalti?Unde era Mandy,Andrew?Dar mai ales cum scapasem de nemernicii aia.M-a trecut un fior cand mi-am adus aminte de ei.
    M-am deplasat catre oglinda si am ramas timp de 2 secunde socata.Obrazul meu, in zona de langa buze era usor vanat.O larima mi-a curs pe obraz.M-am asezat la loc pe pat, dar gandul mi-a zburat la Andrew.Eram total holomocita, mai ales ca eram imbracata intr-un maieu si niste pantaloni scurti, foarte lejeri.Cine ma schimbase?...M-am ridicat sa ma indrept catre usa, cand am auzit pe cineva bocanind.Am tresarit.Inca ma mai temeam de Bryan.Dar inima mi-a revenind la bataile regulate cand am auzit vocea lui Mandy.
    -Annabella?Te-ai trezit?E ora 13:00 pentru Dumnezeu!
    M-am mirat de cat de tarziu se facuse, dar mai ales de faptul ca dormisem atat de mult.Intre timp i-am deschis usa.
    -In sfarsit somnoroaso!mi-a soptit luandu-ma in brate.Atunci am zarit bandajul de pe mana ei stanga.Dobitocul ala chiar ii sucise mana.
    -Ohh..Mandy.Am strans-o in brate.Intra!
    -Cum te simti?m-a intrebat ingrijorata.
    -Aaa..cred ca bine.Poate putin ametita.Dar tu?Ce-ti face mana?
    -Aaa..bine.Jared a insistat sa mergem la doctor.Vruia sa se asigure ca sunt bine.
    -Ce dulce.Pana la urma s-a rezolvat treaba cu el?
    -Cred ca glumesti…Dupa ce a facut aseara, mai exact au facut merita mult mai mult de atat.In orice caz nu facuse nimic rau.M-am enervat ca m-ai mintit tu.
    -Stii ca imi pare rau.Iar acum, vorbind de altceva, ce s-a intamplat aseara dupa ce am lesinat?Sunt foarte confuza.Ultimul lucru pe care l-am vazut a fost imaginea lui Andrew.Mi-am imaginat sau chiar a venit?
    -Chiar a venit si nu-ti imaginezi cum a iesit Bryan din toata treaba asta…
    -Nu ma intereseaza!Andrew e bine?Unde e?De ce nu e aici cu mine?
    -Wow..stai asa Annabella!Lasa-ma sa te lamuresc.Andrew e mai bine ca oricand, Bryan mai avea putin si ajungea la urgente la spital si la fel si tipu celalalt,Duncan.Trebuie sa precizez ca pentru al doilea meritele le are Jared.
    Dragostea mea ma salvase…
    -Cand te-a vazut lesinata a innebunit.Nici nu-ti imaginezi cum l-a desfigurat pe nemernicul ala, impartindu-i pumni in stanga si in dreapta.Nici nu ai idee de cate e in stare sa faca pentru tine,Annabella.
    Eram putin socata, desi inima imi crescuse de fericire.
    -Unde e acum?Vreau sa-l vad.Il poti chema?Nu ma simt in stare sa ma ridic si sa plec la plimbare.Parca m-ar fi calcat un camion.
    -Aaaaa....Din cate am vazut eu, acum probabil e cu Baylee pe terasa.
    -Cu cine???am strigat cat de tare am putut.Furia mi se citea in privire.
    -Baylee.Tipa asta e super de treaba.
    -Cum eee???Mandy vrei sa fac SOC?Adica eu stau aici ametita si singura in timp ce ei doi sunt pe terasa???Nu simti un neechilibru aici?
    -Wow.Calm down!De ce te enervezi?In fond si la urma urmei, daca Baylee nu ii anunta pe baieti noi acum nu am mai fi aici.
    -Poftim?Probabil acela fusese al treilea soc in acea dimineata.Vrei sa spui ca acum trebuie sa-i fiu si recunoscatoare?
    -Nu te inteleg,Annabella.Baylee e o tipa asa…in genul nostru.Ar fi o prietena super.
    -Ahhh…am strans din dinti.Nu numai ca era pe cale sa-mi fure iubitul, dar acum imi fura si prietena.MANDY,iesi!
    -Ce sa fac?a intrebat uimita.
    -Iesi!!!
    -Dumnezeule,ce-i cu istericalele astea?m-a intrebat surprinsa.
    Acum nu numai ca o considera o prietena buna,dar probabil urma sa o considere si o tipa care nu facea crize de nervi.
    -Fugi la Baylee!Probabil ea nu ar tipa asa la tine si ia-l si pe Andrew de mana.
    -Stii ce Annabella?Ma enervezi cand faci asa.Probabil Baylee si-ar da seama ca nu am cum sa fiu prietena mai buna cu o persoana noua, decat cu cea mai buna prietena a mea.
    -Ahaaaa!Deci recunosti ca o consideri pe tipa aia mai buna ca mine, nu?
    -Nu ca tu chiar nu gandesti acum.Plec pana nu ma enervez si spun ceva ce poate o sa regret mai tarziu.
    Intr-un fel avea dreptate si poate exageram dar ma intriga sa stiu ca centrul lumii mele nu mai eram eu, ci alta fata.M-am asezat bosumflata pe pat.Mandy plecase si deja incepusem sa regret ca ma enervasem pe ea.In schimb Andrew avea sa auda cateva de la mine.
    M-am dus sa-mi pregatesc o baie relaxanta, de care chiar aveam nevoie.
    Asta m-a ajutat sa iau o decizie,destul de importanta.Baylee nu-mi va lua ce-mi apartine.Lumea mea era a MEA si nu aveam de gand sa las pe nimeni sa intervina.
    Gelul de dus cu aroma de lavanda si mosc imi priise foarte bine, mai ales ca ma calmase aproape in totalitate.Mi-am luat halatul alb pana la jumatatea coapselor din matase si m-am dus sa-mi caut un costum de baie pentru ziua ce urma.Deodata am simtit o rasuflare calda pe gatul meu.Mainile lui Andrew imi inconjurau talia protector,iar buzele lui imi mangaiau obrajii.M-am intors, hotarata sa-i cer socoteala,dar mirosul lui imbietor si felul in care imi mangaia soldurile imi opreau cuvintele in gat.Am deschis putin gura,iar buzele lui au inteles ca vruiam sa ma sarute.Mi le-a masat usor, intr-un val de placere, jucandu-se jucaus cu limba mea.Zeci de fiori imi strabateau corpul din cap pana in picioare.In acel moment m-a tras cu o mana mai aproape de el, incat sa-i simt pieptul presandu-mi sanii prin materialul de matase.Parul meu ud imi lasase urme de apa pe halat,lucru ce-l facea si mai transparent.In acel moment a inceput sa-si plimbe man ape coapsa mea, urcand pe partea interioara.Nu stiam asta, dar ma excitam cand ma atingea acolo.Am incremenit, fara a mai avea vreo putere.Tremuram din toate incheieturile, sub atingerile lui.Mi-a sarutat delicat si usor, locul in care se afla vanataia, mangaind-o in cel mai atent mod posibil.Imi simteam sangele pulsand sub ea.In acel moment am inceput sa-i sarut si eu la randul meu gatul.Am incercat sa-i ridic tricoul,dar mainile lui se opuneau,prinzandu-mi ambele picioare in stransoarea lor.Mi le-am incolacit in jurul taliei lui si m-a carat pana aproape de pat.In acel moment m-a asezat finut,inca sarutandu-mi buzele delicat.Imi era dor de un sarut salbatic,dar vanataia nu-mi permitea sa ma bucur de aceasta fantezie.Inca un motiv in plus pentru care sa il uarsc pe Bryan.I-am prins fata in maini si i-am sarutat fiecare contur al acesteia.Era atat de perfect,iar mangaierile lui ma alintau in cel mai dulce mod.

-Andrew…te iubesc…i-am soptit usor la ureche.
   -Si eu,iubito.In acel moment i-am ridicat tricoul in asa fel incat sa-i mangai bazinul plat, dar ferm.Se incorda fiecare atingere de-a mea,iar asta imi dadea satisfactie.Ici colo ii mai scapa cate un geamat plin de dorinta.Imi mangaia cu limba pieptul,starnindu-mi sanii intr-o provocare fara refuz.In acel moment m-am arcuit pe patul pufos,iar buzele lui Andrew au poposit iar peste ale mele,masandu-le usor.
   -Annabella?Plec.Te las sa te imbraci si te astept pe terasa.
   Cum indraznea sa ma lase asa?
   -Poftim???Andrew, doar nu ai de gand sa pleci, nu?
   -Ba da.
   -Dar de ce?Macar stai cu mine pana ma schimb…m-am plans bosumflata.
   -Nu prea cred.
   -Poftim?ramansesem de-a dreptul uimita de raspunsul lui.
   -I-am promis lui Baylee ca ma intorc.I-am zis ca lipsesc cateva minute sa vad ce faci pentru ca mi-a zis Mandy ca te-ai trezit.
   Acum eram de-a dreptul prea ingrozita.Baylee in sus, Baylee in jos…deja ma saturasem.
   -Andrew!Inainte sa spun ceva legat de asta, vreau sa-ti multumesc pentru ce ai facut aseara.Acum poti macar sa stai cu mine si nu cu Baylee?
   -Bineinteles ca o sa stau cu tine.Toata viata chiar, doar ca i-am promis ca ma intorc.A ramas un joc de carti neterminat si numai bine pana te imbraci tu iti comand ceva de mancat.
   -Dar…in acel moment si-a pus palma pe vanataia de pe fata mea si am simtit un fior placut.
   -Imi pare rau iubito, pentru faptul ca te-am lasat singura aseara.Nu trebuia sa fac asta…
   -Stai linistit,Andrew.Du-te afara ca vin si eu imediat.
   -Ok…si m-a sarutat scurt pe buze.
   -Ohh stai!Mandy e suparata rau?
   -Mhh…nu chiar, poate putin nervoasa.Dar nu-ti face griji, caci Jared are grija de asta.
   Am zambit oarecum amuzata.De ce trebuia tot timpul cand era perfect sa se intample ceva, de genul Baylee,Cassie,Daniel sau Bryan.Ma scoteau efectiv din minti.
   M-am imbracat intr-o rochie lejera, alba si cu ceva dungi, asortata la costumul de baie alb/potocaliu.

Mi-am luat ochelarii si am plecat pe terasa.Toti radeau si facaeua glume, jucau carti, mancau croissante si beau coktailuri.

Fiecare loc de la masa era ocupat,iar Andrew o tinea de gat pe Baylee.Ok…asta deja devenise stupid.Deja ma dadusera la o parte din viata lor, a tuturor?
   -Annabella!m-a strigat Andrew zambind.S-a ridicat sa ma sarute, dar nu am facut nicio miscare.Uite stai aici la masa de langa sa mananci.Acum un minut ti-a adus o tipa micul-dejun,chiar daca e ora 1,mananci.Asta daca nu vrei sa ne suparam.
   -Am dat din cap ca sunt de acord.Sa stau la masa alaturata?Cum Dumnezeului?Acceptasem ca o considera frumoasa,simpatica si toate cele.Acceptasem ca pleca de langa mine sa se duca la ea si faptul ca ramanea sa vorbeasca cu ea in loc sa ma conduca.Dar asta deja era prea de tot:sa stea langa ea la masa, sa joace carti si sa rada cu ea, in timp ce EU, IUBITA lui sa stau la masa alaturata.
   M-am asezat salutandu-i si pe ceilalti,fara zgomot pe scaun.Nu intra nimic in mine, mai ales ca aveam o privesliste de toata frumusetea.Eram de-a dreptul exclusa din cercul prietenilor mei, luandu-mi locul o oarecare Baylee.Asa ceva nu se facea.In momentul in care a pupat-o Andrew pe obraz am incremenit, innecandu-ma cu suc.
   -Annabella, te simti bine?m-a intrebat oarecum ingrozit Andrew.Toti ceilalti s-au ridicat sa vada ce patisem.In momentul in care mi-am revenit, i-am indepartat mana lui Andrew de pe umarul meu si am plecat.
   -Ce se intampla cu ea?a intrebat Kiley in urma mea.
   -E nebuna, a raspuns Mandy fara ezitare.
   Da eram nebuna!Pentru ca o tipa mult mai grozava ca mine imi durase toata atentia celor mai importante persoane.Probabil urmatorii aveau sa fie parintii mei.In urmatorul moment am simtit mana lui Andrew in jurul taliei mele.
   -Andrew, te rog, lasa-ma!
   -Annabella cum dracului sa te las?Ce ai?De ce te comporti asa?
   -Buna intrebare.Sunteti 6 persoane.Ar trebui sa va dati seama si singuri.
   -Ce legatura au ei?Prima oara te certi cu Mandy, apoi pleci de la petrecere, patesti ceea ce patesti din cauza nemernicului de Bryan, azi o dai afara pe Mandy si camera si acum pleci de la masa, spunandu-mi sa te las in pace.Ce vrei sa inteleg din asta?
   -Andrew, nu crezi ca a aparut ceva nou in viata noastra?
   -Nu inteleg, la ce te referi…
   -La nimic…gata, nu mai suport.La dracu cu tot!Lasa-ma in pace.Intoarce-te inapoi la masa si razi fericit.
   -Annabella!Ce vrei sa spui cu asta ?a intrebat nervos.
   -Vreau sa spun sa ma lasi in pace!Nu intelegi ca de cand ai aparut, mi-ai dat viata peste cap!A fost ca si cum mi-ai dat sa gust din fericire, pentru ca apoi sa te bucuri landu-mi-o.Nu ti se pare nedrept?
   -Esti total incoerenta!De ce dracului imi vorbesti asa?Ce am facut?
   -Ma faci sa sufar…in acel moment mi-au lacrimile.Am fugit pe plaja, singura, fara sa vad pe unde.Aveam nevoie sa fug cat mai departe.Vruiam acasa…sa ma afund in patul meu si sa plang.De asta aveam nevoie…sa plang…

Something evil-capitolul XXIII

2010-02-24T15:41:00.000-08:00

O sugestie de melodie

Mhh…inca imi reaminteam gestul lui Baylee,iar chipul meu incruntat il facea pe Andrew un pic indispus.Adica, fiind seriosi, cui i-ar fi placut ca iubita ta sa se incrunte la o petrecere, unde se presupune ca e numai distractie?Am revenit cu picioarele pe pamant in momentul in care am auzit vocea lui.
    -Annabella?Ai putea sa te relaxezi?Inteleg ca esti suparata din cauza lui Mandy, dar te rog revino-ti…Stii ca nu-mi place sa te vad suparata.
    -Nu stiam asta.I-am zambit usor,dar mai mult pentru faptul ca ma salvase de la o explicatie.Adevarul era ca Mandy ma ingrijora, dar acum problema mea era Baylee.Era tipul de fata de care chiar puteam sa-mi fac griji:bruneta, cu parul lung si cret, ochii de un ciocolatiu intens, buzele pline si corpul perfect.Asta in cazul in care nu am mai adaugat bunul ei gust la haine si pe deasupra Andrew o placea.Era singura fata pe care o lasase sa se apropie de el, de cand eram impreuna.In acel moment o tristete destul de adanca imi cuprinsese sufletul.Baylee era tot ceea ce eu puteam fi niciodata.Mie nu mi-ar fi stat bine bruneta pentru ca aveam ochii deschisi la culoare, in schimb ea ii avea de o culoare a seductiei, la fel ca si ciocolata.Am oftat,iar Andrew m-a privit destul de ciudat.Probabil inca mai credea ca eram in acea stare din cauza prietenei mele.Dar intrebarea lui, probabil incecand sa schimbe subiectul m-a facut sa incremenesc.
    -Iubire, ce parere ai despre Baylee?
    Am facut ochii dubli,mai ales ca prin asta imi demonstra ca acea fata,care mai era si simpatica pe deasupra, il interesa.
    -Ce spui,Andrew?
    -Baylee…ce parere ai despre ea?
    In acel moment am realizat ca trebuia sa-i spun adevarata mea parere, chiar daca era in defavoarea mea.
    -E o tipa foarte simpatica,cu gust,sociabila si extrem de frumoasa.
    A chicotit.
    -Wow…o descriere impecabila.Stii…si eu am aceeasi parere despre ea.
    Bun…la asta chiar nu ma asteptasem.Cuvintele lui imi pusesera capac.M-am ridicat cu un zambet uitat pe chip.Faceam asta doar pentru a-mi potoli lacrimile.Nu am fost in stare decat sa-l sarut pe obraz si sa-i spun.
    -Eu plec.Ne vedem maine…
    Andrew ramasese socat de gestul meu.De obicei ne desparteam cu greu si lungi saruturi,dar acum era diferit.Eu ma comportam diferit si rece.Trebuia sa-mi fac ordine in ganduri si sa iau o deicizie.Inca nu realizam daca avea rost sa fac ceva impotriva lui Baylee.Era pentru prima oara in viata mea cand consideram o fata cu mai multe sanse la baieti decat mine, numai ca aici nu tinea de orgoliu, ci de baiatul pe care il iubeam.
    In acel moment m-a prins de brat si m-a intors cu fata la el.
    -Annabella, ce-i cu tine?mi-a prins fata in maini in asa fel incat ma aflam la o distanta foarte mica de buzele lui.Imi respira pe chip si ma facea sa vreau sa ma sarute chiar in acel moment.Dar nu a facut-o si nici eu , de altfel.Mi-am dus privirea in jos pentru a-mi ascunde tristetea,dar mainile lui Andrew nu-mi dadeau drumul si o parte din mine isi dorea acelasi lucru.
    -Nu am nimic,dragoste.Sunt ingrijorata din cauza lui Mandy.
    -Da…asta stiu.Esti sigura ca nu mai e vorba si de altceva?
    -As mai avea ceva pentru care sa fiu suparata?l-am intrebat cu o oarecare aluzie.
    -Nu.Cel putin asa cred.In acel moment am zarit-o pe Baylee asa ca am facut un lucru pe care apoi l-am regretat.
    -Hey, Baylee!
    -Da,Annabella?
    -Aaa…efectiv nu stiam ce sa zic si nici macar de ce o chemasem.Fusese un stupid impuls de moment.Andrew era foarte mirat si probabil la fel si ea asa ca i-am raspuns scurt-Ai tu grija de Andrew cat lipsesc eu.L-am sarutat scurt pe buze,dar mi-a cuprins talia si m-a tras aproape de el,mangaindu-mi spatele.Mi-a muscat urechea, dupa care mi-a soptit suav “trec mai tarziu pe la tine,dupa ce te calmezi.”.Am incercat sa ma misc,dar imi era imposibil,caci regretam ca facusem prostia sa il las cu ea.Eram absolut sigura ca daca voi pleca nu voi putea sta linistita nici 2 minute,fiind doar cu gandul la ei.Daca doar prin niste soapte era in stare sa ma ameteasca, chiar nu puteam sa ma gandesc ce mi se va intampla cand…Acele ganduri mi-au fost spulberate de mainile ce fluturau in aer ale lui Baylee.Eram in transa,iar ea facea ceva de genul “pamantul catre Annabella”.In alte circumstante probabil m-ar fi amuzat gestul ei.
    -Ohh…scuze…
    -Nu-i nimic,doar ca te uitai absenta prin mine.Mi-a raspuns ea.Nu mai stai la petrecere?
    -Nu…ma cam ingrijoreaza situatia cu prietena mea.Vorbim maine sau poate mai tarziu.Eu va las.
    M-am desfacut din bratele lui Andrew si am facut doi pasi destul de lenti.Aveam simtul auditiv foarte dezvoltat, asa ca am descifrat ceea i-a spus Baylee imediat dupa ce am plecat.
    -Nu-i prea plac petrecerile?
    -De obicei da,dar astazi nu stiu ce e cu ea.Pana la faza cu Mandy era ok.
    -Nu-i problema atunci.Asta seara ne distram noi.In acel moment l-a apucat de mana si au pelcat catre ringul de dans.Simteam la fel de bine cum incep sa fierb in suc propriu,dar la urma urmei mi-o facusem cu mana mea.Cum indraznea sa-l ia de mana si sa mai zis danseze cu el.Auzi la ea…”asta seara ne distram noi”.Aveam asa un noroc ca avea mult par pentru ca la prima abatere eram in stare sa o las fara cel putin jumate.Daca Mandy ar fi vazut toate aceste faze probabil ar fi facut asta inaintea mea.Ma intrebam oare ce face prietena mea.Trebuia sa rezolv si problema asta cat mai repede asa ca am plecat catre apartamente.Nu avea rost sa ma mai uit la ei mai ales ca imi era frica ca nu ma pot abtine si nu eram genul de fata care sa faca scandal…sau mai bine zis prea mare scandal.
    Aleea ce ducea catre casute era aproape neluminata.Deodata am simtit un brat puternic in jurul taliei mele.Am tipat,desi nu ma putea auzi nimeni din cauza muzicii.Eram in bratele unui urangutan plin de muschi si blond.Nu era nimeni aletul decat Bryan cel fara creier, cu care mai avusesem o altercatie.
    -Ia-ti mainile de pe mine,papuselule!
    -O stai asa scumpete,unde crezi ca fugi?s-a aplecat cu buzele alea mari si groase,fara pic de contur, sa ma sarute.L-am luat din nou prin surprindere si i-am tras o palma zdravana, incat ma durea si pe mine mana.
    In acel moment m-a strans tare de brat.Eram sigura ca imi va lasa o vanataie.Era cu siguranta un animal.
    -Lasa-ma in pace!Ma doare, dobitocule!
    -Asta si vreau sa te doara, la fel cum ma doare si pe mine.
    -Ce fel de …
    -Ia-ti mainile jegoase de pe prietena mea!a strigat Mandy furioasa.Nu ma face sa-ti rup batul asta in cap…
    -Oooo…uite unde era wonderwoman.Doar nu-ti inchipui ca ma poti opri din a face ceea ce ma taie capul cu bunaciunea asta, nu?
    -Daca iti inchipui ca te poti atinge de ea, te inseli amarnic idiotule!
    Eu eram de-a dreptul perplexa,mai ales ca nu ma asteptam ca tocmai Mandy pe care o mintisem sa vina sa ma scape de bestie.Simteam mandrie pentru ea, mai ales ca era asa de curajoasa si independenta.Stiam prea bine ca face lucrurile in favoarea ei tot timpul,mai ales daca isi propunea asta.
    -Mandy!Ai venit…am strigat usor emotionata,desi nu era momentul.Mi se parea ca traiesc un deja-vu.Eram mai mult ca sigura ca vazusem asta intr-un film undeva,numai ca in locul lui Mandy era de fapt iubitul domnitei la ananghie(in cazul asta-eu).
    -Ohh…scutiti-ma cu prostiile voastre.Nu ma sperie pe mine doua femei.In acel moment Mandy s-a infuriate.Pe lume chiar exista un lucru care sa nu-l suporte cu adevarat-subestimarea femeilor.
    A insfacat bine batul si s-a indreptat catre noi,dar nu a facut niciun pas,ca un tip inalt,saten si putin mai slabut a prins-o la fel cum ma tinea Bryan pe mine.Doar ca Mandy nu s-a lasat usor si i-a trantit batul in cap.Situatia devenea nu tocmai roz,caci stia bine sa se apere,si la fel si eu,totusi eram fete normale,fara sa fi luat vreo lectie de k.o.Cel mai rau a fost pentru ea,caci i-a sucit mana.Am simtit un gol in stomac,cand am auzit tipatul ei de durere.Tipii astia erau niste bestii.
    -Las-o in pace,animalule!Daca ai treaba, o ai cu mine, nu cu ea!Tine-ti mainile jegoase acasa.Ii faci rau!Las-o!
    -Nici sa nu te gandesti sa faci vreo miscare gresita,papusa si iti sucesc si eu tie mana.Mi-a soptit intr-un mod scarbos,Bryan.
    -Ok…bun.Ce vreti?Bani?...Va dau…numai lasati-ne in pace.
    -Doar nu-ti inchipui ca am venit aici pe banii facultatii.Suntem bogati.Nu avem nevoie de asa ceva.A strigat celalt tip.
    -Facem asta pentru a ne razbuna pe scumpii vostri iubiti.Mai exact pe Andrew.Cassie era singura fata pura si draguta din liceu.Asta pana cand te-a cunoscut pe tine.Ai facut-o populara,iar mai apoi a intrat in actiune idiotul de Andrew si a ajuns o curva.Cassie a fost singura fata la care am tinut!Si toate astea pentru ce?Ca sa aflu ca nici macar nu-i pasa de mine si ca singurul pe care il vede in fata ochilor e Andrew.Am jurat ca o sa ma razbun pe el si uite ca a sosit momentul.Duncan,ia-ti premiul si hai cu ele la sezlonguri!
    Inca nu realizam ceea ce tocmai asimilasem.Andrew nu aveam nicio vina ca Cassie ajunsese asa rau.Ea alesese sa fie asa.Atunci am inteles care era motivul pentru care se comportase la fel de urat cu mine Bryan in ziua cand ne intalnisem pentru prima oara.Norocul meu de atunci fusese mincinosul de Daniel,dar acum nu mai aveam un asemenea noroc.Bryan si Duncan aveau de gand sa ne violeze ca sa se razbune pe Andrew, implicit pe Jared si sa ii loveasca acolo unde ii doare mai tare.Dar Mandy nu avea nicio vina.Trebuia sa scape.
    -Bryan,stai!Da-i drumul lui Mandy si merg cu tine unde vrei.
    -Ha ha ha.Ma crezi atat de prost?Crezi ca nu-mi dau seama ca daca ii dau drumul va da fuga la Andrew sa ii zica ce avem de gand?
    -Uite…iti promit ca…
    -TACI si mergi!a strigat Duncan.
    Era clar ca nu aveam nicio sansa.Asteptam doar pentru o minune.Mandy nu se putea misca pentru ca risca sa-i rupa mana asa ca m-am gandit sa fac eu ceva.L-am calcat pe picior cat de tare am putut si i-am muscat mana cu care ma tinea de umeri.Mi-a slabit stransoare,urland de durere.
    -A dracului tu de proasta!a strigat.M-am eliberat si am incercat sa fug,dar celalt animal a aruncat-o pe Mandy cu mana sucita pe nisip si s-a intins sa ma prinda.I-am dat un picior sub centura,dar m-am trezit cu o palma zdrava din partea lui Bryan.Am ametit si m-am trezit pe nisip.Incepuse sa-mi curga sange din buza.Ma durea groaznic obrazul,caci palma aia semanase cu un pumn.Am incercat sa-mi revin,dar m-a luat de brat cauzandu-mi inca o vanataie si m-a tras mai mult prin nisip catre sezlonguri.Intre timp Mandy incercase sa fuga,dar Duncan se ocupase de ea,tinandu-i aman sucita in asa fel incat sa o doara si mai tare.Lacrimile imi curgeau fara incetare si fara zgomot, amestecandu-se cu sangele de pe fata mea.
    -Bryan,retardatule!Nu vezi ca sangereaza?Vrei sa o omori pentru o curva?
    In acel moment m-a tras catre Duncan si Mandy,apucand-o zdravan de gat.
    -Sa nu indraznesti sa ii mai zici cruva.Cassie e o sfanta pentru mine.Mandy incepuse sa tuseasca,caci ramanea fara aer.
    -Frate,las-o mai!Ma ocup eu de ea.Am stabilit ca doar le violam, nu le omoram.Inceteaza!
     Bryan o luase cu siguranta razna.Era de-a dreptul nebun.Imi simteam fata cum ardea si corpul incepuse sa tremure.
    In momentul in care am ajuns la sezlonguri,m-a trantit pe unul din ele.In acel moment am dat sa ma ridic,dar o alta palma a fost a mea.Am ametit,cazand pe sezlong.Stiam doar ca totul incepuse sa se invarta cu mine,iar sunetul valurilor si tipatul lui Mandy il auzeam din ce in ce mai slab.Ultima imagine pe care am zarit-o a fost cea a lui Andrew.Dulcea agonie incepuse…

Nerves and pleasure-capitolul XXII

2010-02-19T13:56:00.000-08:00

Totul decursese absolut normal,desi in momentul in care ne-am intalnit la cursuri cu tipa care aproape ca se pusese pe plans cand ii vazuse pe Mandy si Jared impreuna, ne-a salutat zambareata.As fi putut jura ca macar un sfert din gesturile ei erau flirturi adresate lui Jared, si nu eram singura care observase.Mandy nu mai avea stare,insistand sa plecam.Desi nu am stat decat foarte putin in compania ei,datorita faptului ca ma temeam pentru viata sa, am aflat ca o chema Daila.
    Am tras-o pe Mandy deoparte pentru a-i vorbi.Era mult prea nervoasa,iar Jared momentan nu observase.
    -Hey,calmeaza-te!Mai bine explica-mi ce te deranjeaza asa de tare?
    -Mai si intrebi?Decat sa ma enervezi mai bine lasa-ma…
    -Dumnezeule!Eu vreau sa te ajut si tu tipi la mine?Frumos…n-am ce zice.Desi stiam ca avea nevoie de mine,ma enerva sa stiu ca tipa fara motiv.Si chiar speram sa nu fie o urmare a faptului ca nu mai era virgina,altfel nu ma voi putea intelege cu ea mai deloc.
    -Bine,Annabella.Stai!Scuze…pe cuvant ca am draci si stii ca nu-mi place sa ma piseze nimeni la cap cand sunt nervoasa.
    -O daaaa…sigur.Dar daca acel cineva ar fi Jared,ti-ar conveni sa insiste,nu?
    -Nu mi-ar conveni,ok?
    Am ridicat o spranceana.
    -Bine…bine…mi-ar conveni.
    -Asa mai da.I-am raspuns scurt.
    -Dar cum asta nu o sa se intample nu inteleg de ce iti faci griji…m-a asigurat dezamagita.
    -Aaaa…vrei sa spui ca eu sunt cea care isi face griji?Mandy,ce-i cu tine?Bun…sa vedem.Tu de fapt esti nervoasa pentru ca Daila il cam privea cu subinteles pe Jared si pentru faptul ca te-a deranjat acest lucru.Iar acum nu esti in apele tale,iar Jared nu isi da seama.
    -Pai..
    -Lasa-ma sa termin!Nu crezi ca esti cam egoista?Adica…inteleg ca vrei sa fie cu ochi in patru numai dupa tine,dar hai sa fim realiste.E baiat,are si el nevoie de alt gen de discutii si activitati.De exemplu acum vorbeste cu Andrew,asta nu inseamna ca nu te iubeste si ca e atat de nepasator incat nu-si da seama ca esti suparata.
    -Ohhh…gata!Inceteaza!Ma faci sa ma simt aiurea si ma simteam foarte bine cand eram suparata pe el.Cat despre Daila asta,sper sa nu se mai apropie de el…
    Mhh…ar fi trebuit sa-i zic ca va venii cu colegii de la facultate la petrecerea din seara aceea?Ei bine…nu am facut-o,caci nu vruiam sa se enerveze si mai tare.
    -Gata?Te-ai calmat?Mergem la baieti?
    -Da..a..a..,dar Annabella,te rog!Lasa-ma sa ma prefac suparata.Chiar vreau sa vad ce va face Jared.Si a inceput sa clipeasca din ochi,insotind un dulce zambet.Nu aveam cum sa o refuz,mai ales ca si eu eram curioasa.
    -Off…bine,fie.Dar numai de data asta.Am luat-o de gat si ne-am indreptat catre terasa la care se asezasera cu totii.Kiley se pupacea cu Archie,care o sorbea din priviri,iar Jared si Andrew se bateau cu paiele de la cocktail-uri.
    -Iubitule?L-am intrebat suspicios pe Andrew.Mie ce mi-ai comandat?
    -Un cocktail…blue,cred ca ii zice.Nu de alta,dar ma gandesc ca se potriveste cu cohii tai superbi.Fara indoiala stia ce-mi place,mai ales ca albastrul era culoarea mea preferata.Am chicotit,dupa care l-am sarutat scurt pe obraz,iar mai apoi pe buze.M-a tras usor catre el,lipindu-si palmele umede de pe paharul rece al racoritoarei, pe talia mea fierbinte.M-au cuprins valuri de caldura,iar pielea mi se facuse de gaina.Am tresarit,nevizibil pentru ceilalti,dar perceptiv pentru Andrew,aparandu-i in coltul gurii un zambet strengar.In acel moment mi-am reamintit ca nu suntem singuri.
    Jared a sarutat-o pe Mandy de atatea ori, probabil, de cate ori o injurase ea pe Daila,in concluzie,fara numar.Ii trecuse asa zisa “suparare”,desi inca isi amintea zambetul tamp al Dailei.
    Ne-am petrecut timpul la acea terasa pana la apusul soarelui.Simtindu-i parfumul trupului lui Andrew asa de aproape ma ducea cu gandul la noaptea ce urma,plina de distractie si poate ceva singuratate.Imi doream asta foarte tare,dar restul depindea de Andrew.
    Am plecat pentru a avea timp sa ne facem dus si sa ne aranjam pentru petrecere.
    De aceasta data am ales ceva mai putin extravagant,dar fara alb,caci nu era impusta tinuta.Un siclam predominant si sexy m-a incantat de aceasta data.Cat despre Kiley si Mandy erau imbracate in haine casual:rochie verde( sweet style),respectiv compleu alb (independent style),Victoria’s secret.De altfel la fel ca si mine.Incepusem sa purtam de la aceeasi firma in ultima vreme atat de multe, incat ne puteam considera fane.

Baietii ne asteptau ca de fiecare data la petrecere.Nu ne luau de la apartamente pentru ca distanta era foarte mica si nimeni nu ne putea fura sau cel putin asta credeam.Era prea copilaresc sa gandim asa.
Ne-am indreptat cu pasi repezi,dar hotaratori catre petrecerea de data aceasta,ornamentata cu mai putine lumini.Focul din mijlocul plajei emana o cantitate mare de caldura,lucru ce facea atmosfera sa se incinga intr-un amestec incredibil cu briza.L-am zarit in momentul imediat urmator pe Jared care discuta si zambea cu Daila asa ca am luat-o pe Mandy putin mai departe pentru a inventa ceva numai sa nu vada.Nu de alta,dar acea blonda va ramane marcata pe viata de furia lui Mandy prin cicatrici sau fara vreun ochi.

-Mandy?
   -Da,Annabella?
   -Aaa..aa..aa.Incepusem sa ma balbai si asta nu tinea niciodata la ea.
   -Poti sa-mi spui despre ce e vorba?Vreau sa-l caut pe Jared si ma retii…
   -Asta e!Jared!
   -Ce-i cu el?
   -Jared te asteapta la apartamentul lui sau cel putin asta am inteles de la Andrew.
   -Aaaahhaaa…si te rusinai sa-mi zici sau cum?
   -Aaa…da.Da!Hai fugi.
   -Ookk…venim si noi apoi….sper.Si a chicotit si la fel si eu,dar fals.
   -Stai!am strigat.Nu pe acolo(intracolo se afla cu adevarat Jared si Daila)!Mergi pe aici.Ajungi mai repede,decat sa treci prin mijlocul petrecerii.
   -Ai dreptate.
   Am ramas privind mersul lui Mandy,gandindu-ma ca daca o sa afle si o sa vrea sa ma omoare probabil nu l-ar mai fi avut asa de lin.Ar fi mers,cutremurand pamantul.Am dat din cap, ca si cum as putea alunga acele ganduri si am facut pasi mari,nervoasa catre Jared,ignorandu-i pur si simplu pe Kiley si Archie.
   -Jared Mittman!Ce crezi ca faci?
   -Hey!Buna Annabella!Mandy unde e?
   -Ma mir ca iti aduci aminte de ea.Vad ca ai o companie foarte buna,mai ales ca razi de cand am venit la petrecere.
   -Whooo..stai asa.Daila e super de treaba si amuzanta,dar Mandy e Mandy.Doar nu crezi ca..?a facut o pauza,iar eu am ridicat spranceana.O ba da crezi!M-a luat de brat,scuzandu-se in fata Dailei.
   -Ce ai de spus in apararea ta,Jared?am intrebat serioasa.
   -Nimic.Nu am facut nimic pentru care sa-mi para rau.Daila s-a purtat pur si simplu dragut,povestindu-mi chestii haioase de la facultatea lor.Atat.Nimic mai mult.Stii bine ca Mandy nu sufera comparatie si ca ea e principala femeie din viata mea.
   -Sper din toata inima sa fie asa,caci daca o faci sa sufere, nu o sa tin cont ca esti fratele iubitului meu si te strang de gat cu mana mea.Acum discutand pe treaba asta,as vrea sa te intreb daca nu ai observat cumva faptul ca Mandy a fost suparata astazi?
   -Aaa…ba da,dar mi-a zis ca se prefacea doar.
   -Si tu ai crezut-o,nu?
   -Pai cam da.
   -Wrong!Sa nu mai faci o asemena prostie.Tu nu ai auzit ca la femei de obicei “da” inseamna “nu” si invers?Era nervoasa pe bune,dar am discutat eu cu ea pe tema asta si s-a calmat.Cand a venit Daila pentru prima oara la noi,atunci la facultate si a inceput sa-ti zambeasca si sa-ti arunce priviri din alea ca si cum te-ar devora,Mandy a observat si la fel si eu.Trebuia sa fii orb sa nu-ti dai seama.S-a cam suparat din cauza asta.Iti dai seama cum s-ar fi simtit astazi cand v-ar fi vazut stand de vorba si razand?
   -Mda…cred ca ai dreptate.
   -Nu “cred”…sigur am dreptate.A trebuit sa o mint si sa-i spun ca o astepti la apartamentul tau.Era asa de incantata si a plecat zambind.Nici nu-ti dai seama ce aiurea ma simt acum ca am inventat scuza asta.
   -Firar…trebuie sa ma gandesc la o scuza acum.Multumesc din suflet,Annabella.
   -Nu ai pentru ce pentru ca nu am facut-o pentru tine,ci pentru ea.Sper din toata inima sa nu-si dea seama.
   -Prea tarziu Annabella!a soptit Mandy din spatele meu.
   Ascultase toata conversatia.Cum Dumnezeului nu ne daduseram seama ca era acolo?Am incremenit,intorcand doar capul catre ea.
   -Mandy,lasa-ma sa-ti explic!
   -Scuze Annabella,dar explicatiile tale ma lasa rece.Sincer chiar credeam ca pot avea incredere in tine si chiar credeam ca nu o sa ma minti niciodata.Iar cat despre tine Jared, poti ramane cu prietena ta DAILA!ultimul cuvant l-a spus mai mult cu scarba.Nu aveam nici o motivatie pentru faptul ca o mintisem.
   -Mandy, stai!a strigat Jared luand-o de talie.
   -Ia-ti mainile de pe mine,Jared!era nervoasa si cel mai bine ar fi fost sa o lasam singura sa-si revina.
   -Jared,da-i drumul,am sugerat.Mandy esti nervoasa si stiu cum faci.Nu insist sa ma asculti daca nu vrei.Sper doar sa-ti dai seama ca gresesti.Am plecat lasandu-i singuri,desi le-am urmarit fiecare miscare.Jared incerca sa-i explice in cel mai calm si mai dragut mod,dar Mandy se comporta ca un copil,nedorind sa asculte ce zicea.Intr-un final a plecat lasandu-l cu coatele pe genunchi.Jared si simtea foarte rau si se vedea pe fata lui,fiind foarte nervos si agitat.Aruncase paharul de cocktail pe care bagacioada de Daila i-l adusese.In urmatorea secunda i-a zis ceva si a plecat.Nu puteam sa realizez ce-i spusese,dar imi dadusem seama ca nu era ceva bun,dupa fata ei.
   Am plecat si eu sa-l caut pe Andrew,care probabil ma astepta langa ringul de dans,unde stabilisem sa ne intalnim.
   Intradevar era acolo,dar ochii mei se facusera dubli si nu din cauza frumusetii lui,ci din cauza tipei cu care vorbea.Era o bruneta in toata regula,cu un corp bine facut si o rochie scurta si galbena,ce ii scotea pielea bronzata in evidenta.Am ramas timp de cateva secunde nemiscata,nestiind cum sa reactionez.Mi-am plecat privirea,aducandu-mi aminte de evenimentul cu Mandy asa ca am hotarat sa merg si sa vad intr-un mod civilizat despre ce era vorba,desi sangele imi fierbea in vene.

-Andrew!am strigat dulce,saruntandu-l pe buze.
   -Buna,dragoste!mi-a soptit provocator.In acel moment am realizat ca nu se temea sa-i arate tipei din fata noastra ca eram iubita lui.
   -Ea cine e?l-am intrebat usor.
   -Aaa…scuza-ma ca nu v-am facut cunostiinta.Annabella ea e Baylee.Baylee ea e Annabella,iubita mea.Si m-a sarutat pe frunte,strangandu-ma langa corpul lui.
   -Imi pare bine,Annabella.
   -De asemenea si i-am intins mana.Baylee nu parea o tipa perversa sau devoratoare ca Daila sau Cassie.Era destul de normala si frumoasa,lucru ce ma facea geloasa.In sfarsit o puteam considera,daca era cazul, ca o adversara demna.Desi pana acum nu facuse niciun gest nelalocul lui tot ma indoiam.I-am povestit lui Andrew de intamplarea cu Jared si Mandy,Baylee participand la discutie.
   -Iubire,nu stiu daca ti-am spus,dar a-i face bine sa nu te mai bagi in relatia altcuiva,chiar daca e de bine.
   -Andrew,eu tin cu Annabella aici.M-a aprobat,spre surprinderea mea, Baylee.O cunosc pe Daila.E in aceeasi sala cu mine la facultate si mi s-a parut a fi tot timpul genul ala de fata lipitoare.Desi i se adresase lui Andrew de parca l-ar cunoaste de o viata intreaga,avea dreptate in legatura cu Daila.
   Am continuat discutia in contradictoriu,pana cand Baylee ne-a anuntat ca trebuie sa plece.In acel moment m-a pupat pe un obraz si LA FEL si pe Andrew.Pana in acel moment, imi fusese chiar simpatica,dar nimeni nu se atingea de el in afara de mine si de fetele cu relatii stabile si serioase sau rude.I-am zambit mai mult fals,dupa care sirul gandurilor mi-a fost intrerupt de un sarut de-adevaratelea din partea lui Andrew,presandu-si buzele peste ale mele,masandu-le intr-o mireasma calda si dulce.Respiratie lui o simteam pe fata ca o boara de vant intr-o zi calduroasa de vara.Daca nu ma tinea strans aveam tendinta de a pica,lucru ce ma ducea cu gandul ca pe Andrew il puteam asemana cu un drog: imi oferea placere si dependenta,dar in acelasi timp ameteala si stare de lesin...

New things-capitolul XXI

2010-02-16T13:44:00.000-08:00

-Eu nu cred asa ceva…am tras adanc aer in piept.Nu puteam sa-mi stapanesc emotia din voce.Radiam pur si simplu de fericire pentru Mandy.
    -Annabellaaaa….shhhttt!Te rog sa nu incepi.Asta sunt toate detaliile pe care ti le puteam da.Revino-ti!
    Ma uitat atat de fix la chipul lui Mandy incat era mai mult ca sigura ca ma blocasem.
    -M-ai socat efectiv.Nu as fi crezut vreodata ca a face dragoste poate fi atat de superb.Ahhh…deja imi imaginez.Of Mandy…esti atat de norocoasa.Dar stii ce?
    -Ce?
    -Tocmai m-ai facut sa realizez ca sunt foarte pregatita pentru a avansa in relatia mea cu Andrew.Spuneam asta din toata inima,numai ca ceva ma framanta.Cum aveam sa-l conving pe Andrew de asta?
    -Ahhh…Annabella inca ma cutremur cand imi aduc aminte de seara trecuta.
    -Oooo Doamne.Mai bine taci ca incepe sa ma ia cu furnicaturi si pe mine.
    Mandy inchisese ochii,balansandu-se in hamac.Mi-am ridicat privirea si am zarit-o pe Kiley care se indrepta spre noi.
    -Neata fetele!a strigat Kiley.In acel moment Mandy tresarise asa de tare,incat putin mai avea si cadea din hamac.Probabil contactul cu realitate o speria.
    -Kiley esti de-a dreptul nebuna!Vrei sa ma omori?a intrebat scumpa mea hotarator.
    -Hey,Kiley!Cum ai dormit?am intrebat intr-o doara,datorita cearcanelor.
    -De unde stii ca nu am dormit?a intrebat curioasa.Aveam un dar aparte si anume acela de a intui lucruri,dar de multe ori majoritatea persoanelor se dadea de gol singure.
    -Aaa…intuitie?in acel moment Kiley incerca sa evite raspunsul pana m-am ridicat pentru a o privi in ochi si la fel si Mandy.Avea un fel de privire ce te facea sa spui tot si speram ca sa functioneze si de data asta.
    -O gata fetelor!!!Nu ma mai priviti asa.Ei bine…Archie e un total nebun in pat.
    -Te-ai culcat cu Archie????am intrbat amandoua surprinse.
    -Aaa…da.E ceva rau in asta?
    -Nu pot sa cred,am spus asezandu-ma inapoi in hamac.Cele mai bune prietene ale mele nu mai erau virgine si amandoua in aceeasi seara.Ceva ma depasea pe mine?Pentru ca din cate imi aduceam aminte nu eram o tipa fricoasa, ci deschisa la noi experiente.Era foarte ok sa ai 18 ani si sa fii virgina,in opinia mea,desi multi ar considera-o eronata.In timp ce ma afundam in ganduri,auzeam ceva schimb de experienta intre fete,lucru ce ma facea sa ma simt exclusa din discutie.Mi-am amintit si faptul ca Andrew adormise langa mine seara,iar dimineata il gasisem pe canapea.Nu ma dorea atat de mult?Inca nu realizam care era motivul pentru care nu ma trezeam cu baiatul visurilor mele langa mine,dimineata.Am dat o data din cap pentru a-mi reveni si mi-am amintit o intrebare pentru Mandy sau poate chiar pentru amandoua.
    -Aaa…fetele?
    -Da?au intrebat in acelasi timp.
    -Cum a fost de dimineata?Mandy zii tu prima,ai prioritate ca mi-ai spus prima si am scos limba la Kiley.
    -Aaa…cand m-am trezit,Jared nu era langa mine.Doar briza flutura perdelele albe.Apropo de asta….ANNABELLA!!!Poti sa-mi spui si mie cum ai putut sa scrii aseara biletele alea?Vruiai sa fac infarct?
    Incepusem sa rad.
    -M-a amuzat sa le scriu.A fost ideea lui Jared.Stia ca vei veni doar daca va fi vorba sa il omori.
    -Ce amuzant.Mi-a soptit Mandy ironic.Te iert doar pentru simplul fapt ca a fost vorba de o cauza nobila,altfel acum ai fi innotat cu pestii pana la insula noastra.
    -Ca tot vorbim despre asta,a intervenit Kiley,cand plecam?
    -Nu vreau sa plecamm…s-a plans Mandy.
    -Nimanui nu-i convine sa plece,i-am explicat.Ideea e ca daca mai stam aici fie si o zi in plus o sa ne dea disparuti,plus faptul ca nu am mai mers la cursuri.Trebuie sa nu uitam ca asta de fapt e o vacanta de “afaceri”.
    -Chiar…Annabella ai dreptate.M-a aprobat Kiley,ingandurata.
    -Ia mai da-le dracu de cursuri, a strigat Mandy indiferenta.
    -Chiar asa,iubito!a aprobat multumit Jared de dragostea sa.
    Eram atat de absorbite de discutie,incat niciuna nu observasem apropierea baietilor.Toti 3 ne-am facut cu ochiul,dupa care au spus in cor:
    -Buna dimineata,domnisoarelor!Micul dejun va este servit…
     Am chicotit in urma sincronizarii lor.S-au apropiat, fiecare de iubita lui, si ne-au sarutat scurt.Nu ma puteam satura de buzele lui Andrew.Erau atat de pline si moi,iar gustul si respiratia lui pareau a fi de un parfum aparte,tipic barbatesc.Ma coplesea cu fiecare atingere,lucru ce ma facea sa ma gandesc la sex.Inca imi bateam capul cu o solutie prin care sa ii atrag atentia lui Andrew.
     Dupa ce ne-am revenit din saruturile dulci ale scumpilor nostri iubiti,ne-am indreptat catre masa.Micul dejun arata incredibil,desi toate inclinam sa credem ca Archie era cel care gatise,fiind de altfel singurul responsabil.
                                                 *

    Intr-o ora eram inapoi pe iaht,in drum spre cealalta insula.Chiar aveam de gand sa mai trecem si pe la cursuri,in fond si la urma urmei lipsisem doar 2 zile.Eram de-a dreptul curioasa sa le vad fata intrigantilor de Cassie si Daniel,cand ma vor vedea la bratul lui Andrew.
    Pe vapor am facut plaja si am jucat carti,pe un ritm foarte interesant de muzica.

                                           * *
    Andrew m-a ajutat sa cobor,strangandu-ma la pieptul lui.Portul era plin de ambarcatiuni de lux.Le-am mai privit o data,dupa care am plecat cu totii catre apartamente.Am zarit cu usurinta baietii care jucau fotbal.Printre ei se afla si Daniel,cu care nu vruiam sa dau ochii.
    Cum am intrat in aria vizuala a lipitorii de Cassie a si venit catre noi,mai exact catre Andrew.In urmatorul moment era agatata de gatul lui.Mainile lui Andrew isi faceau loc intre buzele ei si fata lui.Incepusem sa ma enervez.Eram chiar invizibila?In cazul in care nu vruia sa ramana fara par,ar fi fost cazul sa se dezlipeasca de el.
    -Cassie,scumpo!si m-am indreptat catre ea,zambind fals.Pe mine nu ma pupi?
    -O ba da,Annabella!In momentul in care s-a intins sa ma pupe,si-a sprijinit mainile in aer,caci eu cu siguranta ma dadusem la o parte.In urmatoarea secunda,nesimtita se afla pe nisip,insotita de piedica pusa de Mandy.Fiecare persoana din picioare radea copios,in afara de mine,care ma abtineam cu greu pt urmatoarea replica.
    -Ops..scuze Cassie,dar m-am razgandit.Nu vreau sa ma mai pupi,are cine sa o faca.M-am indreptat catre Andrew pe care l-am sarutat in cel mai pasional mod posibil,in asa fel incat fiecare privire s-a indreptat catre noi,inclusiv cea a viperei.Ma simteam atat de bine sa stiu ca ii pot arata ca Andrew era al meu.
    In clipa,imediat urmatoare,Daniel,in care se nascuse spiritul de intrajutorare,a ridicat-o brusc pe Cassie.
    -Careva sa zica,Annabella,acum esti cu tipul care te-a facut sa plangi,pregatindu-ti in a doua seara,dupa ce te-a cunoscut,un pat pentru nebunii?
    -Ia stai asa,Daniel.Tu de unde se presupune ca stii detaliile astea?
    Puteam zari cu totii pe fata lui minciuna si faptul ca evita raspunsul.
    -Aaa..aa…
    -De ajuns.Scuteste-ma cu explicatiile.Nu esti decat un nesimtit si un mincinos.In acel moment am dat sa plec,dar mana lui m-a strans tare de mijloc.O facea intr-un fel posesiv si ma durea pentru ca nu ma lasa sa respir.
    -Ia-ti mainile de pe iubita mea,idiotule!asta in cazul in care nu vrei sa o patesti.
    -Ma doare Daniel!Da-mi drumul!
    Adrew deja sarise la gatul lui,dar lasul m-a pus in fata pentru a se apara.Norocul meu a fost ca Andrew stia cand sa se opreasca si avea niste reflexe incredibile.M-a strans in brate,protector,dupa care m-a trecut in spatele lui.In tot acest timp,Cassie striga la Andrew pentru ca zicea ca nu merita sa se bata pentru mine.Aveam asa un chef sa ma infig in parul ei,dar Mandy a calcat-o zdravan pe picior,primindu-si insulte pentru asta.
    -Tu nu esti fata!Esti o bestie.Lasa-ma in pace!a strigat pitipoanca.
    -Bestie e bunica-ta!dupa care o pereche de palme au fost ale lui Cassie,linistindu-se pentru moment,mataind pe nisip.
    -Sa dea dracu sa te mai apropii de un fir de par al Annabellei si promit ca ii fac geanta din pielea ta.Asta in cazul in care va vrea sa poarte ceva din piele de nemernic,desi ma indoiesc.
    -Andrew,nu esti decat un ratat!a strigat,umflandu-se in pene Daniel.
    Pumnul lui Andy,facuse cunostiinta cu fata idiotului,desi ma temeam sa nu se raneasca.Am strigat la el sa-l lase in pace,desi Jared si Archie intervenisera.Din nasul lui Daniel curgea sangele siroaie,iar Cassie se interesa de soarta iubitului meu.L-am luat imadiat in brate,inainte ca sa-si puna ghearele pe el si am plecat,urmati de prietenii nostri.
    Andrew era extrem de nervos si ma strangea la pieptul lui foarte tare,desi intr-un mod protectiv,nu brutal ca Daniel.
    -Iubire,nu pot sa respir…am spus incet.
    -Scuza-ma Annabella!si a strabit stransoarea.Pur si simplu nu pot sa uit cum te-a luat,provocandu-ti durere.Imi ies din minti numai gandindu-ma ca cineva ti-ar putea face rau.De acum incolo nu te mai las nici la o distanta de jumatate de metru de mine.Vreau sa te simt aproape ca sa stiu sigur ca te pot proteja.Am rasuflat usurata si multumita de cuvintele lui.L-am sarutat delicat,pe buzele moi si dulci.Era mult mai sexy,mai ales ca ardea de nervi.
    Dupa cateva minute,cu greu ne-am despartit de baieti,caci petrecusem atat de mult timp impreuna nonstop,incat ne era foarte dificil sa plecam.Dupa un sir de saruturi interminabile(impropriu spus) ne-am dus sa ne facem un dus si sa ne schimbam.Chiar daca soarele si marea imi provocau stare de somnolenta,Mandy ma intrecea,cascand din ce in ce mai des.O intelegeam,caci spre deosebire de ea,eu chiar dormisem noaptea trecuta…

Making love-capitolul XX

2010-02-10T14:14:00.000-08:00

-Annabella????Taci o data!Lasa-ma sa-ti povestesc.Spunea asta cu o sclipire aparte in ochi.
    -Bine,gata tac.Nu-ti mai pun nicio intrebare,cu conditia sa-mi spui totul cu lux de amanunte.Poti sa incepi.Sunt numai ochi si urechi.Ne-am asezat confortabil in hamace si am inchis amandoua ochii,eu pentru a-mi imagina si ea pentru a-si aminti.

    “Am iesit din baie,imbracata in rochia care mi-a lasat-o Annabella.Era afurisita la imbracaminte,dar ma multumeam momentan sa o ascult.Inca nu-mi revenisem din socul la care fusesem supusa.Lacrimile erau gata gata sa-mi inunde ochii,dar mi-am amintit ca aveam o intreaga viata sa regret ca am avut un moment de slabiciune in care am considerat barbatii,mai exact unul dintre ei,oarecum demni de atentia mea.M-am indreptat catre masuta din camera prietenei mele sa-mi iau lantisorul meu ca o amuleta,daruit de parinti.Aveam atata nevoie de un obiect ca el pentru a-mi aduce aminte de clipele frumoase care le petrecusem in New York.Eram mai mult ca sigura ca dupa intamplarea cu idiotul de Jared, aveam sa urasc marea.Tot ce-mi doream era sa pot pleca acasa si sa revin la vechile mele obiceiuri de fata independenta si sigura pe ea.Nu suportam sa ma stiu vulnerabila in fata cuiva,mai ales a unui baiat,la care( mi-e greu sa rostesc aceste cuvinte) tineam.
    Am incremenit cand am vazut ca lantisorul meu disparuse si in locul lui se afla un bilet.Cum l-am deschis mi-am dat seama ca era de la Annabella.Nimeni nu ii cunostea scrisul mai bine ca mine:”Scumpo,ti-am luat latisorul pentru ceva urgent.Te rog vino catre iaht si vei afla despre ce e vorba.Crede-ma ca nu as actiona asa daca nu ar fi vorba de ceva grav.”
    Cuvantul “grav” ma panicase.Ceva se intampla si nu realizam ce legatura avea lantisorul meu cu asta.Am presupus oarecum ca ar fi vorba de vreo rapire ceva si trebuie sa plateasca rascumparare,doar atunci as fi permis lipsa lui.Am plecat in graba fara sa ma mai gandesc la faptul ca buclele parului imi stateau in toate directiile.Pana sa ajung erau aproape uscate,probabil de la briza.In dreptul unui fel de debarcader improvizat,unde zacusem mai devreme aproape inconstienta,impropriu spus, am gasit o scoica cu inca un bilet.L-am desfacut repde:”Mandy,avem probleme!Vino la casa pentru Kiley si Archie.”Ce se intampla?Totul devenea prea ciudat si incepeam sa ma ingrijorez.In acele momente nici macar nu gandeam logic.Nici macar nu-mi puneam intrebarea de ce imi scria biletele si nu ma striga pur si simplu.Am continuat sa merg,mai exact sa alerg catre acea casuta.Am urcat la etaj si am gasit o vaza sparta si un alt bilet.Deja incepeau sa ma dispere bucatile alea de hartie:”Dragoste,pe scurt nebunul de Jared si ne tine prizonieri…e obsedat.El ne pune sa scriem biletele ca sa faca “jocul” cat mai interesant.Salveaza-ne!Du-te pe plaja,catre golf.Acolo o sa zaresti ceva mare si o sa-ti dai seama pe unde sa-ti continui drumul.”Bun.Asta pusese capac si ma facuse sa tremur.Eram foarte speriata si nu stiam ce sa fac.Cum era posibil ca singurul baiat de care ma indragostisem sa fie psihopat?Am inlemnit,panicata.Efectiv imi tremurau mainile si imi era foarte teama pentru prietenii mei.Am plecat intr-un suflet fara sa ma gandesc la consecinte si la faptul ca urma sa fim tocanita pentru rechini sau chiar pentru Jared.Ma trecea cate un fior de fiecare data cand ii pronuntam numele si acum nu-mi dadeam seama daca era de frica sau de sentimentele pe care inca le nutream pentru el.Cum puteam sa ma gandesc la asemenea tampenii cand prietenii mei erau in pericol?Am luat un bat mai ascutit, cu care planuisem sa-i scot ochii nebunului pentru ca nu aveam de gand sa il las sa scape.Am pasit foarte apasat pe nisipul in care imi afundam picioarele din cauza valurilor.Era intuneric si abia zaream imprejurimile.Am zarit intr-un tarziu o alta casa,la fel ca si cele doua pentru Annabella si Kiley,numai ca era intr-un loc mai retras si ferit de ochii persoanelor.Probabil de asta o alese tocmai pe aceea,Jared pentru a ne putea macelari fara sa fie deranjat.Nu-mi venea sa cred ca trebuia sa trec prin asa ceva si ca era real.Pentru moment m-am ciupit si am clipit de doua ori sa-mi dau seama daca visam sau era totul real.In cele din urma am plecat hotarata catre acea casa,care spre deosebire de restul insulei era luminata.Am plecat pe o alee,perfect aranjata cu faclii si presarata ici colo cu cate o petala,probabil de trandafir alb.Incercam sa nu ma concentrez pe décor,desi imi era foarte greu pentru ca totul era aranjat superb.Imediat apoi mi-a trecut un gand prin cap.Psihopatul de Jared are de gand sa ne si violeze?Dumnezeule,daca face asa ceva il ucid cu mana mea.Am strans batul bine in mana umeda si am pasit usor catre scara ce ducea la etaj.Peste tot erau torte si lumanari.Daca nu ar fi un nebun,gata sa ne ucida, probabil as fi zis ca avea bun gust.Am pasit cu atentie pe fiecare treapta,fara sa ma impiedic,lucru caracteristic si am zarit cu stupoare faptul ca dormitorul era gol.In schimb imensul baldachin din mijlocul lui zacea brazdat de petale albe de orhidee,iar camera era inundata de o mireasma ce semana cu moscul.Perdelele albe si mate de la usa din sticla a balconului fluturau in bataia brizei.Ceva se intampla aici si incepeam sa cred ca Annabella era mai bine ca oricand si la fel si ceilalti.M-am uitat in oglinda rotunda de pe perete si am observat cat de penibil aratam cu acel bat in mana.Scumpa mea prietena mi-o facuse,iar eu picasem ca o toanta.M-am intors sa plec,caci nimic din ceea ce facea Jared nu-mi stergea cuvintele lui dureroase din suflet,dar ceva dur si in acelasi timp cald m-a oprit.In momentul in care mi-am ridicat privirea am zarit cel mai frumos chip pe care il vazusem vreodata.Am dat din cap ca si cum as fi vrut sa-mi sterg acel gand,dar totul era in zadar.Jared se afla cu parul ravasit si umed in fata mea,iar pieptul lui ce-mi presa sanii ma innebunea.Am incercat sa ma dezleg din stransoarea mainilor lui puternoci,dar in acelasi timp fine.Avea o piele asa lucioasa,iar in lumina lumanarilor se impletea perfect cu a mea.Mi-a zambit scurt,dupa care si-a apropiat fruntea de a mea.
    -Iarta-ma,iubito!si mi-a sarutat scurt parul.Am tresarit la auzul cuvantului “iubito”.Ma termina numai gandul ca as putea fi asa ceva pentru el.Am inchis ochii si am dat drumul batului din mana.Inima mea nu inceta ritmul,iar pusul imi crescuse la fel de tare ca de fiecare data cand ma atingea.Respiratia lui pe fata mea ma incalzea si parca ii simteam gustul pe buze.M-am ridicat usor pe varfuri,in speranta de a-i da un ultim sarut.Stiam prea bine ca nu ii pot rezista asa ca cel mai bine era sa plec.In momentul in care m-am miscat m-a cuprins cu o rapiditate deobisnuita,dar delicat si m-a luat in brate,proptindu-mi capul pe umarul lui.Tricoul alb ii venea perfect pe corpul bine facut si imi dadea o senzatia de liniste.M-a asezat pe albul baldachin si mi-a desfacut boleroul.I-am simtit mainile atat de aproape ca si cum si le-ar plimba direct pe piele.Am tresarit din nou.Aveam o oarecare senzatie de lesin,imbatata de parfumul lui masculin.M-a sarutat suav,apasandu-si buzele peste ale mele,rontaind-o pe fiecare in parte.Eram rosie atat pe buze,in obraji cat si in tot restul corpului.Era pentru prima oara cand cineva ma facea sa simt ca fierb.Sangele imi pulsa ca si cum ar fi vrut sa iasa din corp.
    -Vreau sa fac dragoste cu tine,mi-a soptit Jared.Imi starnesti simturile,asa cum nimeni nu a mai facut-o vreodata.
    Stateam la fel de nemiscata,de cand ma asezate in acel cuib pufos.Am simtit cum mi se taie rasuflarea cand Jared mi-a atins cu buzele aproape imperceptibil urechea,coborand mai apoi pe gat.Mi-a alintat mai intai obrajii,ochii,iar mai apoi gura, intr-o atingere precum o adiere.Un geamat slab mi-a tasnit din gat,iar pe chipul lui Jared a aparut un zambet de satisfactie.Limba sa si-a facut loc printre buze,mai intai cu blandete,iar mai apoi cu dorinta de cercetare,explorare.Simteam din miscarile lui ca tot ceea ce-si dorea era sa ma cunoasca,satisfacandu-mi placerea,sa ma posede.
    Am ramas nemiscata cand mainile lui au inceput sa se plimbe pe soldurile mele,iar mai apoi poposind pe sani.Mi-a desfacut cu tadrete nasturii rochiei,sarutandu-mi pieptul.In momentul in care mana lui mi-a tras rochia si a inceput sa-si plimbe degetele pe coapsele mele, am simtit un fior de caldura mult mai intens.Mi-ai ridicat privirea asupra liniei fetei lui si i-am prins maxilarul intre palme.Din toate valurile de senzatii mi-am propus sa il fac si eu sa se simta la fel de bine.L-am tras catre mine,dupa care am inceput sa-mi plimb palma pe abdomenul lui plat si fin.Mi-am coborat usor mana,catre barbatia lui,simtinudu-i-o tare si in erectie.Mi-am simtit corpul moale si neajutorat,dar firea mea de luptatoare imi dadea sperante.A gemut usor de placere,iar eu i-am aruncat sageti provocatoare din priviri.Eram in al noualea cer si speram ca si el sa fie la fel.
    Mi-a desfacut delicat sutienul ,dupa care mi-a sarutat umerii,alunecandu-i buzele catre sanii mei plini si dezgoliti.Sfarcurile roz il excitau din ce in ce mai tare asa ca m-a cuprins de talie si m-a tras la pieptul lui mangaindu-mi cu limba sanii.Am zarit dorinta aprinsa in ochii lui, gemand involuntar.Lantul argintiu de la gatul lui imi mangaia pielea cand se apleca sa ma sarute.Intr-o clipa de abandon mi-a soptit.
    -Si cam ce placere doriti de la mine,doamna mea?Avea un glas gafait,aproape dureros.Asta?si mi-a desfacut picioarele,indepartandu-mi bucatita de dantela ce imi acoperea avutia.Gura lui Jared cobora din ce in ce mai mult spre locul meu ascuns,tainic.Mi-am tinut rasuflarea cand limba lui incepuse sa ma chinuie,muscandu-ma,lingandu-ma,starnindu-ma.
    -Sau o fi asta?In acel moment bratele lui imi conjurau talia,strangandu-ma si mai tare la pieptul lui.I-am desfacut intr-o clipa pantalonii.Ma simteam mult mai bine ca eram la acelasi nivel.Mi-am incolacit picioarele in jurul lui,excitandu-l si mai tare pana cand i-am simtit sexul tare,gata pentru mine.Mi-am aruncat bratele in jurul gatului lui,sarutandu-l cu pasiune.Mi-a prins in maini fesele,tragandu-ma si mai aproape de el.
    -Iubito, o sa te doara.Stiu asta.Iarta-am pentru suferinta ce o sa ti-o cauzez.M-a sarutat usor pe buze.Am dat din cap in semn ca nu-mi pasa.Eram prea ametita de placere ca sa mai pot articula vreun cuvant.In acel moment sexul lui intrase in mine.Am simti o durere ca o vaga arsura,ce s-a dizolvat intr-o pasiune cotropitoare.Imi dorisem asta mai mult decat orice.Ma ustura,dar imi cauza si placere.Am gemut atatata si mi-am infipt unghiile in spatele lui Jared.Imi doream sa se opresca din cauza durerii,dar sa si continuie.Stia foarte bine ce face,caci se mica lent si delicat,dar din ce in ce mai adanc,hranindu-se din seva nascuta dintre coapsele mele.Am scos un strigat de uimire,iar coapsele mi s-au desfacut si mai larg ,purtata pe culmile placerii.Trupul nostru era cuprins de vibratii si tremuram pana cand in sfarsit sevele celor doua trupuri s-au contopit.Am simtit cel mai mare val de caldura si placere intalnit vreodata.Era extraordinar de bine,mai ales ca ma simteam atat de protejeata in bratele lui.Am ramas deasupra sa timp de 5 minute,strangadu-ma in brate,pana cand ne-am recapatat respiratia,dar in tot acest timp Jared imi saruta ochii,obrajii si buzele,ce acum erau de un rosu aprins.Mi-am asezat capul pe pieptul lui viguros si cald.
    -Te-a durut,asa-i?m-a intrebat cu o oarecare tristete si regret.Dar nu!eu nu vruiam sa simta regret.Nu vruiam sa regrete ca facuse dragoste cu mine,dra fara sa vreau au inceput sa-mi curga lacrimile.Sunt un prost,si si-a retras mana.Cum de nu mi-am dat seama?Iarta-ma Mandy!Tu nu meriti un tampit ca mine.Nu am vrut sa te fac sa suferi.Stiam ca nu trebuia sa fac asta.Nu plange,te rog.
    Abia atunci am realizat din ca cauza spunea tampeniile alea.Mi-am sters ochii inlacrimati.Eu eram cea tampita.
    -Jared!Te rog!Nu vreau sa regreti ca am fost a ta.E cel mai minunta lucru ce mi s-a intamplat.Nu plang din cauza durerii.plang pentru ca nu vreau sa regreti ce am facut.
    -Iubito,dar nu regret ca am fost cu tine,pentru ca te iubesc!Da,te iubesc!
    In acel moment am incremenit la pieptul lui.Ma iubea…Annabella avusese dreptate.Chiar ma iubea…
    -Ahhh…Jared!Si eu te iubesc.Si l-am sarutat.Incepusem sa-l mangai din nou pe piept si apoi mai jos,asta pana cand mi-a prins mana intr-a sa.
    -Nu,Mandy!E inca prea devreme pentru tine.
    -De ce?am intrebat,neintelegand.
    -O sa te doara si mai tare.Trebuie sa mai asteptam un pic.
    -Aaaa…ok.Sper sa nu asteptam mult.Am zambit strengareste.Intelesesem la ce se referea.L-am strans si mai tare in brate,dupa care am inchis ochii,cazand intr-un somn adanc si linistitor…

Mandy,just Mandy-capitolul XIX

2010-02-09T23:57:00.000-08:00

Am luat micul dejun, in ciuda faptului ca saracul Jared trebuia sa stea la cativa metri de noi,mai exact de Mandy pentru ca nu inceta sa-l ameninte cu acel crab,care dupa parerea mea era mort.Desi zambea ca o diavolita pentru ca gasise ceva care sa-l sperie, stiam ca in adancul inimii regreta ca nu statea alaturi de el.In schimb le-am surprins cateva priviri nu tocmai pacifiste.Era prea evident ca lui Jared nu ii convenea situatia mai ales ca iesise in pierdere.
Andrew era foarte absorbit de discutia cu Archie despre masini, asa ca am rugat-o pe Kiley sa ma insoteasca sa-mi pregatesc baia pe care o asteptam de seara trecuta.
Am urcat in mica noastra casa,pe care o adoram cu siguranta si am profitat de Kiley pentru a o intreba ce se intamplase intre ea si Archie.
-Mhhh…Annabella…pot sa-ti spun ca inca nu am trecut la nivelul la care te referi tu,dar ne intelegem de minune.Archie e cel mai dulce si scump baiat pe care l-am intalnit.
-Ahaaa…deci de asta imi esti.Nu ati facut sex , dar presupun ca v-ati gandit cum o sa faceti cu relatia voastra cand vom ajunge inapoi in New York,nu?
-Nu…chiar nu ne-am gandit.O sa vedem ce o sa fie.Momentan stii tu…traim clipa.A inceput sa chicoteasca.
Admiram felul ei de a gandi,dar mi se parea aiurea ca inca nu se gandise la ce va urma.Mi-am pregatit cel de-al doilea costum de baie si un sal pentru a-l lua peste.Pana sa ma intorc si sa o anunt pe Kiley ca ma bagam la baie,dar disparuse.Probabil nu suporta sa stea nici macar un minut fara el.O intelegeam,caci nici eu nu imi mai imaginam vreo clipa fara Andrew,numai ca erau momente in care relatia dintre noi putea deveni mult mai profunda,iar acelea cu siguranta nu vor intarzia prea mult.

M-am scufundat cu tot corpul in cada plina cu spuma,cu aroma de capsuni.Eram pur si simplu absorbita de minunatia naturii si mirosurile aromate ale spumantului,gelului de dus si a scrubului.Ma gandeam oarecum ametita la seara precedenta,cu Andrew si cu saruturile lui calde si pasionale,cand deodata am simtit doua maini cum imi inconjoara gatul.Erau la fel de calde ca si apa,dar foarte fine in miscari.Andrew imi masa spatele,iar eu am gemut usor de placere.A zambit scurt,in semn ca se simtise foarte multumit de reactia mea.Pentru moment mi-am dat seama ca sunt complet goala,dar acoperita de spuma bogata si alba.Am realizat ca imi ofera o senzatie de protectie,desi in calea mainilor lui Andrew era la fel de neputincioasa ca si mine.In urmatorul moment m-a sarutat apasat si provocator,continuad cu miscari salbatice si de necontrolat.Mi-a muscat buza de jos in repetate randuri,ca si cum s-ar abtine sa nu continuie cu altceva.Ii era la fel de greu ca mie,dar inca nu era momentul.
-Baie placuta,Annabella!mi-a soptit suav la ureche,dupa care m-a lasat efectiv cu dorinta si buzele ce-mi ardeau de placere.Stia la fel de bine ca si mine ca daca nu se oprea atunci, nu ar mai fi facut-o niciodata.
Mi-am terminat balaceala, pentru a ma saruta inca o data cum o facuse:diferit si sexy,dar cand am coborat totata lumea disparuse.I-am strigat, intr-un fel curioasa si putin speriata.Intr-un final am zarit-o pe Mandy ce statea singura la umbra unui palmier.
-Ce s-a intamplat,dragoste?Unde sunt toti?
-Aaa…Archie si Andrew sunt plecati sa-i arate lui Kiley casa lor,asemanatoare de altfel cu a voastra.
-Cate case ca asta sunt pe insula?Nu era pustie?
-Sunt 2 din cate stiu eu si insula e proprietatea fratilor.
-Apropo de ei,unde e Jared?L-ai alergat pana s-a pierdut si nu l-ai mai adus inapoi?
-Neamuzant,Annabella.Asta e inca o tentativa nereusita de a face o gluma.Eu as fi zis-o cu siguranta mai bine.
Intradevar uitasem de simtul umorului,dezvoltat al lui Mandy,care acum cu siguranta nu functiona.
-Esti suparata,asa-i?
-Nu…pur si simplu vreau inapoi la New York sau cel putin inapoi la apartamente.
-Nu credeam ca o sa traiesc sa aud asta.Mandy sa zica ca nu-i place sau ca s-a plictisit la mare?ai febra,asa-i?da-mi sa vad…,si am intins mana instinctiv.
-Ma simt chiar bine.Nu e vorba ca nu-mi place,dar pur si simplu nu e nimic aici care sa ma tina in priza,sa ma innebuneasca,sa stiu ca traiesc.Se intampla exact aceeasi poveste ca de obicei.
In acel moment am realizat ce patise Mandy,dar si faptul ca Jared se afla intr-un hamac foarte aproape de noi.Era absolut imposibil sa nu auda ce vorbim,asa ca am profitat sa o trag de limba pe Mandy,care nu il vazuse cu siguranta.
-Inteleg.Ceea ce nu inteleg eu si ceea ce vrei tu sa-mi sugerezi este faptul ca te simti singura.Mai exact eu sunt cu Andrew,Kiley cu Archie,iar cu baiatul de care iti place,si anume Jared te intelegi ca soarecele si pisica.Crezi ca ar mai fi ceva de adaugat?
-DA!Chiar DA!
-Ce?
-JARED MITTMAN!Iesi imediat de acolo!Am un simt foarte dezvoltat in a depista sexul slab de la o posta.Nu ma duceti voi doi pe mine de nas.
Eu facusem absolut ochii dubli.Nu intelegeam cum de isi daduse seama.Fata asta era cu siguranta prea buna la asa ceva.Niciodata nu se inselase.Am incercat sa deschid gura sa spun ceva,dar vorbele lui Jared m-au salvat.Ciudat,caci de obicei eu faceam asta.
-Scumpete!In cazul in care nu ti-ai dat seama,eu eram de mult aici.M-am ridicat inaintea ta de la masa.Nu e vina mea ca v-ati pus tocmai aici sa vorbiti.
-Ah…scuteste-ma de scuzele asta de doi bani.Stii ce?
-Mh?
-Poti sa stai aici cat vrei!Cat vreti!M-am saturat,pur si simplu m-am saturat!Eu plec de aici…
In urmatorul moment,dupa ce tipase la noi,s-a ridicat brusc si si-a insfacat rucsacul,dupa care a plecat catre iaht.Eram prea socata sa mai reactionez.Am strigat dupa ea,iar Jared a sarit din hamac,mai mai sa-l darame cu tot cu palmieri.A trecut pe langa mine,val vartej,dupa care a inganat ceva.
-M-am saturat de fitele ei!
Fite?Mandy nu avea fite,dar nici eu nu intelegeam de ce se comporta asa.In momentul in care Jared a ajuns-o, a si apucat-o strans de brat,dupa care a strans-o la pieptul lui.Puteam auzi cu mare usurinta ce vorbeau,pentru ca mai mult tipau.
-Ia-ti mainile de pe mine!Acum,Jared!Si de data asta vorbesc serios.
-Sper ca auzi ce-ti spun eu acum,pentru ca nu am de gand sa repet!Jared tipa efectiv si era mai nervos ca oricand.Nu-l crezusem in stare de asa ceva si probabil nici Mandy,caci era oarecum ingrozita.La inceput chiar m-ai fermecat prin felul tau de fi, apoi te-am placut si mai mult,dar acum am realizat cum esti de fapt.Nu esti decat o rasfatata,plina de ifose.Daca o sa mai vreau vreodata o tipa ca tine,ma voi duce sa-mi cumpar o papusa de plastic pentru ca sunteti una si aceeasi chestie.Si cu astea fiind zise,sper ca te potolesti cu idioteniile si astepti pana maine,cand avem de gand sa plecam toti.Pentru ca nu am de gand sa te las sa strici cheful celor care intradevar merita.
Sufletul lui Mandy era absolut sfaramat in mii de bucatele,iar Jared era responsabilul.Cum putea o persoana care o iubea,sa ii zica asemenea tampenii?...Mandy nu merita asta asa ca am alergat catre ei.In acel moment Jared i-a dat drumul si a plecat ca un uragan,sfaramand totul in calea lui,inclusiv ceea ce iubea.Am luat-o in brate pe Mandy,care nu reactiona absolut deloc.Am zguduit-o pentru a-si reveni,dar lacrimile ii curgeau fara incetare,tacute si dureroase.Imi doream in acel moment sa il fac bucatele pe Jared,dar singurul lucru care m-a oprit a fost scumpa mea prietena, ce avea nevoie de mine mai mult ca oricand.
-Mandy?Te rog nu plange.Gata!Linisteste-te!Nu meritai sa-ti zica asta.Stii bine ca nu e adevarat si ca a spus asta pentru ca e nervos.
Plansul ei fara zgomot ma baga in panica si mai mult.Era ca o statuie,rece si fara vlaga,sculptata fin si trist.Am strans-o in brate si mai tare,dar nimic din ceea ce faceam nu o calma.Singurul antidot pentru suferinta ei era idiotul de Jared.Era pentru prima oara cand plangea din cauza unui baiat,iar acel baiat era si primul la care tinuse.
Deodata i-am auzit vocea,fara vlaga.
-Annabella?
-Da,Mandy…spune-mi!Cere-mi orice si fac ce vrei tu.
-Vreau sa stau singura.Pleaca!ultimul cuvand mi l-a rostit probabil cu cel mai grav accent pe care l-am auzit vreodata.M-am ridicat si am decis sa ii indeplinesc dorinta.Stiam prea bine ca nu era momentul sa ma impotrivesc.Dialogul cu ea insasi,probabil era mult mai calmant.
Am plecat ingandurata,lasand-o plangand.Am urcat pe terasa casei si am continuat sa o privesc.Isi strasese picioarele la piept si isi rezemase capul pe ele.Imi doream atat de mult sa o pot ajuta mult mai mult,dar nu puteam face momentan nimic.Plansul ei parca ma sfasia,caci Mandy nu suferise niciodata asa de tare…

                                               *
Se inserase,iar Mandy inca nu se miscase din acel loc.Kiley si cu Archie erau la casa lor,iar Andrew incerca sa ma linisteasca in legatura cu cei doi.
-Iubito,Jared sufera la fel de mult,crede-ma!E in partea cealalta,catre golf si tremura din toate incheieturile.Inca nu-si poate imagina de unde a avut atata forta sa-i zica ce a zis.E maniat pe el,pentru ca a ranit singura fata pe care a iubit-o si regreta amarnic.
In acel moment,pe langa faptul ca il consideram pe Jared vinovat majoritar, mi-a venit o idee.
-Andrew!Urmeaza-ma!Mergem la Jared…

                               * *
Jared s-a chinuit aproape 2 ore sa-i pregateasca ceva special prietenei mele,in timp ce eu,Andrew,Kiley si Archie ne-am gandit la un plan numai bun pentru a o convinge sa se miste de pe plaja..
Am plecat intr-o fuga catre Mandy,dar nu mai era acolo.Am intrat in panica asa ca am urcat in casa.Speram din toata inima sa o gasesc ,temandu-ma sa nu faca alte nebunii.Am rasuflat usurata cand am gasit pe masuta din camera un bilet:”Va deranjez cu o baie.Promit sa nu stau mult.”,semnat:Mandy.
Mai bine de atat nici nu se putea.I-am strecurat in baie o rochie absolut perfecta pentru o noapte in doi:sexy si in acelasi timp decenta.Eram chiar curioasa ce avea de gand sa-i pregateasca Jared,dar eram mai mult ca sigura ca nu va fi ceva tocmai obisnuit.
   -Mandy???Cand termini cu baia te rog sa vii pana jos ca am ceva important sa-ti spun!E ceva groaznic!
   -Annabella?Termin in 5 minute si cobor.Promit.
   Dupa vocea ei mi-am dat seama ca se mai calmase.Am lasat indiciul, ce era reprezentat de un biletel si am plecat sa le pun si pe celelalte.Jared trebuia sa-mi multumeasca necontenit pentru tampeniile pentru care Mandy ma va injura intr-un anumit moment.

The phobia-capitolul XVIII

2010-02-07T14:08:00.000-08:00

M-am retras usor din bratele lui Andrew si am clipit, amintindu-mi sa respir.Inca nu realizam ca ma sarutase.In ultimul timp ma gandisem atat de mult la acest moment,incat nici nu am realizat cand a trecut.
Mi-a zambit,dupa care mi-a sarutat suav fruntea.In acel moment am realizat ceea ce tocmai imi spusese.Imi rasunau cuvintele lui ca un ecou:”te iubesc…te iubesc…te iubesc”.Oare chiar imi zisese asta sau eu visam ca de obicei.M-am gandit sa scap de orice nelamurire.
-Andrew?
-Da,iubito?
-Wow…iubito…ce bine a sunat asta.A inceput sa rada.Mi-am facut curaj si l-am intrebat.Tu tocmai mi-ai zis ca …m..ma iuubesti?
-Mhh…stai sa-mi aduc aminte…NORMAL prostuto!Ce credeai?
Am rasuflat usurata.Cel mai afemeiat baiat din cati cunoscusem tocmai imi zisese ca ma iubeste.Asta da record.Am zambit larg si l-am strans in brate cat am putut de tare.Poate astepta sa ii raspund si eu la fel,dar nu aveam de gand inca sa-i zic ca-l iubesc.Aveam nevoie sa ma mai conving de inca ceva,mai exact vruiam sa vad pana unde vruia sa ajunga sau daca vorbea serios.
In urmatorul moment eram in bratele lui,simtindu-i parfumul care mai devreme aproape ca ma facuse sa lesin.Eram poate si putin obosita,caci apusul era in plina desfasurare,iar mie mi se inchideau ochii.Era asa de placut sa adormi in bratele persoanei iubite.
Habar nu am avut cat am dormit,caci se inserase.M-am ridicat brusc,asa ca m-a cuprins ameteala.Nu mancasem mai nimic,iar stomacul meu era de acord cu asta.Am privit in jur si ma aflam intr-un fel de casa,foarte frumos aranjata.Totul era rustic si pentru un moment am avut impresia ca ne aflam undeva la inaltime.Dormisem atat de bine,poate si datorita faptului ca ma aflam intr-un baldachin imens si alb.Lumanarile si felinarele dadeau o nota de romantism,dominand semiumbra.Eram absolut singura.Unde era Andrew?...M-am ridicat,macar pentru a realiza unde eram.Am iesit pe terasa,care imi oferea o priveliste superba spre mare.Spre surprinderea mea inca ma aflam pe acea insula.Dar nu era pustie?Probabil asta era al doilea lucru pe care scumpii mei prieteni in frunte cu Andrew il complotasera impotriva mea.Am privit in jos si ma aflam intr-un fel de treehouse.La asta chiar nu ma asteptam.Am traversat din nou camera si mi-am aruncat ochii instinctiv pe pat,realizand ca langa partea in care dormisem se afla un bilet.M-am grabit sa-l deschid,gandindu-ma ca era de la Andrew.Intradevar nu ma inselasem:”Iubito,cina e pe masa de pe terasa(sper ca ti-e foame),iar eu probabil adun ceva lemne.Revin,nu te speria.”Era asa dragut din partea lui ca imi zicea “iubito”.M-am intors pe terasa si am inceput sa mananc.

Trecuse aproape o jumatate de ora de cand gasisem biletul,iar Andrew nu se intorsese.Incepeam sa ma ingrijorez.Deodata am auzit un zgomot.Cineva urca scarile catre camera in care ma aflam.Am insfacat o vaza,iar din cate imi aduceam aminte era a doua oara in viata mea cand faceam asta.Intamplarea cu Kiley fusese fericita si speram ca si asta sa fie la fel.Imi tremurau picioarele,desi aveam impresia ca pe insula nu se mai afla nimeni in afara de noi.Speram din toata inima sa fie Andrew,dar in acelasi timp ma indoiam de asta pentru ca eram mai mult ca sigura ca m-ar fi strigat sau stiu si eu ar fi facut vreun zgomot caracteristic.
M-am deplasat pana la usa din bambus si am strans vaza bine.Mi-am tinut respiratia pana cand am simtit cum cineva ma apuca de mijloc.Am tipat si m-am zbatut speriata pana cand am auzit glasul lui Andrew.
-Annabella!!!!Stai!Linisteste-te!Sunt eu, Andrew.
-Esti nebun de-a binelea!!!Cum sa-mi faci asta?Pe unde ai intrat?
-In cazul in care nu ti-ai dat seama,mai e o scara care urca spre terasa.Pe acolo am intrat.Acum lasa vaza asta pana nu faci o prostie.
Am rasuflat usurata.A treia oara probabil nu va mai fi cu noroc,mi-am spus in gand.M-a luat in brate,dupa care m-a sarutat usor pe gat.Nu era data sa nu ma atinga si sa nu ma treaca cate un fior din cap pana in picioare.
Eram doar in costumul de baie,iar briza incepuse sa bata.Am inceput sa tremur si nu-mi dadeam seama daca din cauza frigului sau din cauza faptului ca imi mangaia spatele.In urmatorul moment m-am trezit in bratele lui,iar mai apoi pe patul moale,dar rece.
-Annabella,ti-e frig asa-i?mi-o spunea cu o oarecare tristete.
-Stai langa mine,te rog.Asa nu o sa-mi mai fie.M-a cuprins de mijloc trangandu-ma intre picioarele lui si acoperindu-ma cu cearsafurile albe.Incepusem sa ma incalzesc,dar nu-mi gaseam pozitia.Am inceput sa ma foiesc,iar Andrew avea o expresie a fetei cat se putea de ciudata.Respiratia lui era neregulata si nu-mi dadeam seama ce are.M-am rasucit din nou si m-a oprit cu o singura mana.
-Annabella!Inceteaza!
-Poftim?Andrew ce ai?
-Nici nu-ti dai seama cat de greu imi e…
-Nu inteleg…
-Nu stai locului si asta imi face munca de a ma abtine foarte grea.Trebuie sa intelegi ca nu am stat niciodata cu o femeie intr-o camera,incapere,insula pustie asa de mult,fara ca macar sa o ating.
Am zambit pentru inceput,dupa care l-am privit provocator.Pur si simplu ma socase cu explicatia lui.Ma simteam atat de bine ca il excitam.
-Si ce te impiedica sa nu ma atingi?
-Faptul ca tu nu esti la fel ca celelalte si asta imi da puterea de a astepta pana vei fi tu pregatita.Nu vreau sa se intample nimic din care sa regreti.Doar ti-am spus,te iubesc.Apoi si-a apasat buzele peste ale mele,dintr-o miscare.Ma simteam atat de bine in bratele lui si sarutandu-ma delicat si ademenitor.Mi-as fi dorit atat de mult sa ma faca a lui in acel moment,dar mi-am amintit de lipsa mea de experienta in domeniu asa ca i-am dat dreptate.Inca nu eram pregatita.
-Andrew?
-Da,iubito?
-Am nevoie de o baie.
-Iti promit ca de dimineata vei avea pregatite pana si elemente de aromaterapie,dar acum culca-te.Esti obosita.
Am dat din cap in semn ca avea dreptate si am inchis ochii.Am adormit intre acele cearsafuri si corpul lui cald,fara a-mi mai pasa de nimic.
*

Auzeam ciripitul pasarilor si sunetul valurilor.Inca nu eram treaza de-a binelea,dar vocea lui Mandy cu siguranta ma trezise.MANDY?Ce cauta ea aici?Oare aveam un cosmar sau chiar era realitatea?In acel moment am realizat ca probabil sosisera dupa noi,desi mi-as fi dorit sa ramanem aici pe vecie.Asta in cazul in care eram hotarata sa port haine ecologice,caci nu aveam la mine mare lucru.
-Eu nu stau langa Jared!!!
-Mandy,tu chiar nu-ti revii?a intrebat-o Kiley vizibil nervoasa.
M-am ridicat din pat pentru a-mi da seama de unde se auzeau.In momentul in care m-am uitat pe fereastra,cele doua fete erau pe plaja,intr-o tentativa de a pune masa.Spun tentativa,deoarece niciuna nu avea habar in domeniul culinar.M-am gandit ca vor avea cu siguranta nevoie de ajutor,asa ca am coborat intr-un suflet.Nu vruiam sa am o intreaga minunatie de insula carbonizata sau mai stiu eu ce,din cauza faptul ca nu am intervenit.
-Hey!Scumpelor,ce faceti?
-Oooo…in sfarsit s-a trezit printesa?Sa va servim cu ceva?m-a intrebat ca de obicei,Mandy, ironic.
-Mda…un mic dejun la pat daca se poate si cat mai repede.
-Nu o lua in seama…m-a sfatuit Kiley nonsalanta.
-E in perioada aceea?a intrebat Jared,care tocmai sosea cu baietii.
-In perioada ACEEA o sa fii tu,dupa ce o sa-ti dau una!Sau intr-un caz si mai bun,o sa ajungi in tara idiotilor,unde ti-e locul.
-Ia stai asa!am strigat eu.Care e treaba cu voi doi?Parca va placeati…
-A fost doar o impresie de moment,mai exact de distractie,m-a informat Mandy.Stii cat de mult imi place sa fac chestii de genul asta cu baietii.
Aici ma facea sa mint o data cu ea.Oricat de mult tineam la Jared,Mandy era prietena mea si nu aveam de gand sa o tradez.
-Mda…am soptit mai mult pentru mine.Poate asa minciuna nu va fi asa de mare.
-Da,exact!a strigat Jared.Doar de distractie…Cum crezi ca mi-ar putea placea o actritura ca ea?...probabil nici nu stie ce e aia “discutie civilizata”.
Ceva nu era in regula,iar Kiley nu facea nimic in privinta asta.De obicei ea era cea cu dreptatea,iar eu cea cu intarirea dreptatii,dar acum va trebui sa ma descurc singura.
In dreapta mea se afla Andrew care chicotea.Stia la fel de bine ca mine ca cei doi se plac,desi le e ATAT de greu sa recunoasca.L-am luat deoparte sa-l trag de limba.Daca nu stiam cum incepuse totul, nu stiam nici cum sa rezolv situatia.
-Dragoste?l-am intrebat mirata.
-Da,scumpo?si m-a sarutat scurt pe buze.
-Ce e cu ei?Ce ti-a spus Jared?
-Isi spun doar pentru ca stiu ca si Mandy tine la el,altfel nu mi-as trada fratele si de asemena pentru ca vad o oarecare sclipire in ochii tai albastri,care ma face sa cred ca ai de gand sa faci ceva in privinta asta.
Am zambit usor,dupa care i-am aranjat o suvita,ce-i statea cu totul aiurea,aiurea de simpatic.
-Totul a mers destul de bine,dupa plecarea noastra pana cand Jared si Mandy au inceput sa vorbeasca.Se pare ca lucrul asta nu merge la ei.Ar trebui sa lase vorbele si sa treaca la fapte…
-Smechere,nu merge asa.Mandy e la fel ca mine la capitolul fapte si aici ma refer la fapte ce tin de ei ca si cuplu,nu ca tom si jerry.Andrew incepuse sa rada,iar mie imi facea placere sa stiu ca rade.Era un lucru minunat la el.Rasul lui era masculin si sexy,as putea spune.
-Atunci, probabil lui Jared o sa-i placa si mai mult de ea.O sa-ti spun un secret.Lui Jared i-a placut de tine cand te-a vazut prima oara pe plaja.A fost chiar incantat de personalitatea ta.Esti genul lui de fata,dar cand a aparut Mandy…parca i-a sters tot ceea ce-i placea pana atunci.Are un efect foarte benefic asupra lui.De cand a intalnit-o nu-si poate lua gandul pentru a face si altceva si a devenit din ce in ce mai nebun.Ar face absolut orice pentru ea,mai putin sa-i recunoasca ca o place.
-Aici gasim prima asemanare intre ei.Nici ea nu e capabila sa ii zica ce simte.
-Exact.Revenind la ce iti spuneam,ei bine…au inceput sa vorbeasca si apoi a facut un gest…habar nu am cum sa-ti explic pentru ca nici Jared nu a stiut sa-mi explice cum trebuie,iar fraierul de fratemiu i-a zis ca la faza aia seama cu o ex iubita de-a lui.Ei bine aici…s-a cam rupt legatura.
-Dumnezeuleeee!Jared pe ce planeta traieste?El nu stie ca femeile sunt geloase si ca nu e bine sa le pomenesti de ex-a?...nici nu ma mira reactia lui Mandy pentru ca si eu as fi reactionat la fel.Bine poate nu chiar asa de agresiv,dar pe aproape.Ma bazez pe ironie mai mult.
-Bine ca imi zici.Macar asa stiu la ce sa ma astept.A chicotit,iar eu i-am aruncat o privire de dracusor.
Discutia ne-a fost intrerupa de rasetele lui Archie si Kiley.Cand ne-am intors am zarit-o pe Mnady care alerga dupa Jared cu un crab,agatat de un bat.Dupa parerea mea,Jared parea chiar speriat.
-Iubitule,mi se pare mie sau lui Jared ii e frica de crab?
Andrew deja se tinea cu mana de burta asa ca am inceput si eu sa rad.Printre hohote mi-a explicat.
-Asta e FOBIA lui!Ii e frica de crabi.
Dumnezeule!Am inceput sa rad cand mi-am dat seama ca amandoi,atat Mandy,cat si Jared aveau cate o fobie si nu durase prea mult pana sa si-o descopere.Acum cu siguranta vor avea cu ce sa se tachineze.Asta spre ghinionul meu.Eram mai mult ca sigura ca imi va fi destul de greu sa ii aduc impreuna,mai ales ca imi ingreunau sarcina.

The cruise-capitolul XVII

2010-02-04T10:42:00.000-08:00

Am jucat carti pe porunci,care sa nu includa baietii.Chiar nu aveam nevoie sa ne amintim de ei,desi Kiley nu statea 2 minute fara sa-si aduca aminte de Archie,lucru ce o facea si pe Mandy sa-si aduca aminte de scumpul ei Jared si mie de…Andrew si surprinzator de Daniel.Celui din urma ii eram recunoscatoare pentru ca facuse multe pentru mine,iar lui Andrew…ei bine…imi doream atat de mult sa ma sarute si sa faca sa ma simt asa cum ma simtisem in prima zi.
Mi-am spulberat gandurile,cand telefonul lui Mandy a inceput sa sune.Era un numar necunoscut.
-Da?a raspuns Mandy in timp ce dadea telefonul pe difuzor.
-Sunt Jared.Te-am sunat sa te intreb daca vreti sa veniti intr-o mini croaziera pe mare cu noi.
-Mhh…daca in agenda mea am timp liber e posibil sa venim.
-Fetele depind de tine?Pot veni si numai ele.Tu poti ramane daca nu vrei.
Ei bine…cam aici i-a sarit lui Mandy tandara.Jared o facea intentionat,pentru ca stiam prea bine ca de fapt murea sa vina ea,altfel nu ar mai fi sunat-o,dar scumpa mea era pe cale sa faca o criza.
-Ei bine afla ca…
Mandy fusese intrerupta de vocea lui.
-Veniti!Super la 14:00 sa fiti la debarcader.Dupa care a inchis telefonul.Am ramas la fel ca suprinsa ca si Mandy.Jared chiar stia sa-i inchida gura,ei bine amandoi se pricepeau perfect la asta.Dar ceea ce nu stiau era ca nu trebuia sa-si testeze aceasta abilitate unul pe celalalt.
Era hotarata sa-l sune inapoi si sa-l jigneasca putin,dar exact la timp i-am luat telefonul.Nu avea de gand sa o mai las sa faca tampenii.Cel putin nu tampenii ce tineau de Jared.
Ne-am facut un mini bagaj cu creme si lotiuni,prosoape,inca un costum de baie pentru orice eventualitate,ochelari de soare,pantaloni scurti si maieu sau camasa.Singura piedica era Mandy,care inca era hotarata sa nu mearga,dar cu tactica mea de psiholoaga am folosit tehnica inversa.I-am spus ca ar bine foarte bine sa mearga eventual sa-l arunce pe Jared peste bord sau sa-i plateasca intr-un fel pentru ce-i facuse.Ea stia foarte bine ce tactica folosesc pentru ca pe ea nu-mi iesea niciodata,dar de aceasta data am simtit ca se preface ca nu-si da seama.O facea probabil ca sa ma simt bine,dar fara indoiala sa si mearga.

In scurt timp am ajuns la debarcaderul plin de ambarcatiuni de lux.L-am vazut pe Archie care ne facea semn din iahtul nostru alb si glamorous.Kiley a si sarit in bratele lui in timp ce eu si Mandy ne intrebam unde o sa incapa toate persoanele in acel iaht.De la carma l-am zarit pe Andrew.Arata atat de bine cu parul lui in toate partile,iar corpul ala…dezvoltat si stralucitor.Ahhh…in acel moment mi-am imaginat cum ar fi sa stau in bratele lui.Mi-a zambit,afundandu-ma si mai tare in visele mele.Probabil am afisat cel mai tamp suras al meu pentru ca inca nu-mi dadeam seama ce era cu mine.
Dupa ce am urcat si ne-am lasat gentile,iahtul a si pornit.L-am strigat pe Jared atat eu,cat si Mandy.
-De ce ne miscam?am intrebat vizibil surprinsa.
-Annabella,intr-o croaziera te si misti cu ambarcatiunea.Daca am fi ramas in port nu s-ar mai fi numit croaziera.Imi explica de parca nu ar fi inteles la ce ma refeream.Nu aveam 5 ani si chiar stiam ce e aia o croaziera.
-Jared!…am ridicat tonul,incat Mandy a tresarit.Unde sunt toti?Unde e Daniel?
-Care toti?
-Celelalte persoane care merg.De ce plecam fara ei?
-Annabella,nu mai vine nimeni in afara de voi 3 si de noi 3.
-Nu pot sa cred!ANDREW e vina ta!Tu l-ai corupt pe Jared si pe Archie.Opreste iahtul.ACUM!
Mandy radea iar eu aveam draci de nu se putea.Mai exact toti radeau,numai eu eram nervoasa.Si ce era mai rau era faptul ca ne indepartasem destul de port.
-Calmeaza-te.Oricum nu opreste nimeni nimic,mai ales fratemiu.
-De ce ne-ai mintit,Jared?Eram gata sa-l strang de gat asta pana cand Mandy s-a asezat in fata mea.
-Oooo nu…NU!Annbella,daca e cineva aici care il va omori,aceea sunt EU.Pricepi?...Eu.
-Da-te la o parte.Il omor pe Andrew si ma intorc mai tarziu dupa Jared.
Eram grabita sa urc la carma sa-mi incheie niste socoteli,dar Jared m-a oprit.
-Aaa…eu nu-mi aduc aminte sa fi zis cine vine,doar ca e vorba de o iesire pe mare.Atat.
Am inceput sa bat din picior pentru ca stiam ca are dreptate.Am incercat sa respir regulat,dar tot m-am dus sa ma cert putin cu Andrew.
-Opreste cand iti zic!Daca nu…ma arunc in apa si innot pana in port,daca e nevoie.
-Annabella,dragoste,nu o sa te arunci.Mi-a raspuns nonsalant.Stia foarte bine ca nu aveam de gand sa fac o asemenea prostie,dar un mic santaj nu strica.
-Si de ce ma rog?
-Pentru ca nu o sa te las eu…
-Ha…ce sa-ti spun.Chiar asa…Cassie probabil asteapta asta din partea ta,asa ca ai de cine sa-ti faci griji.Ma induiosau cuvintele lui si imi batea inima ca la maraton,dar nu aveam sa-l las sa castige.
-Cassie nu e pe iaht si in plus pentru ea nu mi-am facut niciodata griji.
-Ar trebui sa-ti faci…ia-o ca pe un sfat.Si din moment ce voi fi blocata toata ziua pe mare cu un nebun ca tine as face bine sa profit.Ma duc la Mandy si Kiley cu care chiar ma simt BINE.Dar cand m-am intors Kiley era in bratele iubitului ei,iar Mandy se retragea cate un pas cand Jared se indrepta catre ea.In acel moment am realizat ca era ca si cum as fi fost numai cu Andrew.De altfel,in urmatoare secunda i-am simtit rasuflarea calda pe gatul meu.Era asa de aproape de mine,incat daca faceam vreo miscare il atingeam cu siguranta.In sufletul meu se dadea o lupta apriga intre dorinta ce opta pt el si ratiunea ce imi spunea sa fug.Am ales sa ma intorc.pur si simplu ma privea asa de insistent si dulce incat am ajuns sa fiu putin jenata,incat am rosit.Stiam ca vazuse asta asa ca am hotarat sa zic ceva inainte sa remarce.
-Aaa…am ceva pe fata?De ce te uiti asa la mine?
-Nu nu ai nimic pe fata.Pur si simplu imi face placere sa ma uit la ochii tai albastri.Sunt extraordinar de frumosi.
Tocmai imi facuse un compliment.Oooo nu,roseam din nou si asta nu era bine.
-Multumesc si sper ca asta nu e o replica de agatat nu?
-Nu.Niciodata nu am folosit replici de agatat si tot timpul am spus adevarul.
-Ooo sigur…
-Vorbesc serios,cat se poate de serios.
-Hai sa zicem ca pe moment te cred.De ce nu o facea o data?De ce nu ma saruta?Nici macar nu ma atigea cu un deget.Pur si simplu ma chinuia.Dar imediat mi-am amintit ca i-am zis ca mi-e scarba de el.Eu eram vinovata pentru ca nu-mi mai facea nimic.In acel moment am realizat ca il ranisem si ca tinea cont de parerea mea.Dar cum putea un baiat asa chipes ca el sa stie sa se poarte cu fetele asa de frumos si sa faca o asemenea tampenie,ca aceea care o facuse cu mine?
Mi-am scuturat capul ca si cum as putea alunga acele ganduri si mi-am indreptat privirea catre Mandy si Jared.Saraca ajunsese la marginea iahtului.Nu intelegeam de ce fugea de el,cand stia prea bine ca ii place.Orgoliul ca de obicei…Am coborat usor fara a-i mai reaminti lui Andrew de acel pupic pe obraz de dimineata,ceea ce-mi planificasem.In acel moment Mandy disparuse.DISPARUSE?
Singurul pe care il vedeam extraordinar de agitat era Jared.
-ANDREW!!!!!Opreste iahtul!!!!ACUM!
-Ce e?Ce se intampla am intrebat amandoi speriati.
-Mandy!....Mandy!ne-a strigat in timp ce arunca in apa un colac de salvare.
-Ce e cu ea?A intrebat Kiley uimita.
In acel moment am realizat.O nu!Se pare ca se intamplase exact invers de cum presupusesem eu.
-Mandy a cazut peste bord!Nataraule!am strigat la el care si asa era extrem de agitat si nervos.
-Dragoste,nu te speria!Vin imediat!a strigat catre Mandy care tocmai facuse cunostiinta cu apa sarata.
-Mandyyy!!!Esti bine?Stai asa ca o sa coboare imediat.Cum Dumnezeului ai picat?Numai tu poti face asta…
-Pentru Dumnezeu,Annabella!Cum poti sa o certi tocmai acum?a intrebat Andrew vizibil amuzat.
Jared sarise in apa si o aducea usor catre scara iahtului,iar Mandy nu facea altceva decat sa rada.Eu imi faceam griji si la fel si Jared,iar ea radea.
-MANDY DAVIS!Cum poti sa razi dupa ce ai cazut de la bordul unui iaht?Nu esti normala?
-Chiar asa,iubita.Te simti bine?te doare ceva?jur ca nu o sa mi-o iert daca…
In acel moment Mandy actionase rapid.L-a sarutat pe Jared asa de pasional cum nu ii mai vazusem.Se miscau lent,iar el o tinea in cel mai protector mod posibil.M-am gandit sa ma retrag cand am auzit-o pe Mandy.
-Annabella,stai!Meriti o explicatie.
-In sfarsit realizezi si tu ceva logic.
-Eram pe bara aia de inox si Jared se tot apropia.Nu am vrut sa cedez.Arata asa de minunat…incat nu puteam sa ma abtin sa nu sar pe el pana cand…POC…am cazut in apa.
-Balbadac drace!Nu esti normala.Data viitoare nici nu ma mai ingrijorez.Jared era saracul terminat.Nici nu stia de unde sa inceapa si ce sa faca,dar s-a descurcat asa de repede cum nimeni nu ar fi facut-o.Baiatul asta chiar te iubeste.
-Mhh…imi place ca a facut asta pentru mine.Dar inca nu mi-a spus ca ma iubeste.
-Si nici nu o sa o faca daca ii mai provoci palpitatii ca cea de azi.
Am inceput sa radem amandoua.
In urmatoarea jumatate de ora am facut plaja si am innotat putin in apa.Era o zi minunata,iar eu ii prindeam mai mereu privirea lui Andrew ce se indrepta spre mine.In acele momente chiar imi doream sa pot ghici ce-i in mintea lui.Ma mai ameninta un gand, si anume acela ca singura apropiere dinre noi fusese cea de la plecare.Imi era teama ca nu o sa ma mai atinga niciodata si chiar aveam nevoie de el si de imbratisarile lui.
-Annabella???
-Ha?...scuze…da,Mandy!
-Te strig de 2 minute.Ce-i cu tine?Te-ai molipsit de la mine cu neatentia?
-Aaa…nu.Sunt bine.Ce s-a intamplat?
-Se apropie furtuna asa ca am hotarat sa acostam pe insula asta care se vede in departare.Nu e locuita,e pur si simplu un ceva mic,pana cand aflam drumul spre insula la care trebuia sa ajungem.
-POFTIM????Vrei sa spui ca ne-am ratacit,se apropie furtuna si noi nu avem unde sa dormim,decat pe o insula pustie?
-Cam asa ceva.
Mandy parea prea calma.Ce se intampla cu ei?Archie si Kiley se giugiuleau,iar Andrew conducea iahtul catre avea insula,sau mini insula.
-Voi ati innebunit cu totii?Cum sa ne ratacim?De ce sunteti calmi?Iubirea asta va zapacit pe toti.Ce e cu voi,oameni buni?Am inceput sa tip asa poate ma baga cineva in seama.
-Annabella,calmeaza-te!mi-a raspuns Kiley.Maine o sa vina cineva dupa noi.Deja am vorbit cu cei de la punctul de control.Chiar ei ne-au zis sa mergem pe insula asta.Era cea mai apropiata si ne poate oferi un adapost.
-Nu pot sa cred.Doamne cu ce am gesit?Si de ce nu vin acum dupa noi?
-Poate pentru ca se apropie furtuna si nimeni nu iese in larg pe timp din asta.Mi-a explicat Jared.
-Grozav!Am plecat nervoasa in cabina.Am ramas acolo tinand strans in brate o perina,pana cand Kiley a venit sa am anunte ca ajunseseram.Mi-am luat geanta cu lucrurile mele si am coborat,ajutata de Andrew.Inca eram frustrata asa ca nici macar nu i-am zambit.
Ceva era ciudat,caci fetele si iubitii lor nu au coborat.Nu eram decat eu si Andrew.In urmatorul minut am vazut iahtul care se indeparta de noi.Am inceput sa ma agit disperata.
-Hey!Ce faceti?Aloooo?Andrew!Fa-i ceva.Pleaca fara noi?Unde se duc?O sa inceapa furtuna.Kileyyyy???Mandyyyy???
-Annabella,iarta-ne,dar asa e cel mai bine.Venim maine sa va luam.A strigat Mandy.
-Sunteti nebuniii???Cum sa ma lasati aici cu el?Daca ma violeaza???E o insula pustie…pentru Dumnezeu!
Jared incepuse sa rada de suferinta mea,iar Kiley a strigat.
-Nu o sa te violeze.Apropo patul din seara aia il aranjase Daniel pentru voi,nu Andrew.Ala e tipul pervers nu verisorul meu scump.
-Poftim?Cuvintele rostite de Kiley imi rasunau in cap ca un ecou.Cum se putea asa ceva?O luase razna,de cand ii zicea “verisorul meu scump”.Andrewww???Te omor.Ai drogat-o pe Kiley ca sa zica tampeniile astea?
-Nu,Annabella…spune adevarul.
-Nu pot sa cred.Iti bati joc de mine?Iahtul deja se indepartase destul de mult.Il puteam zari in larg.
-Annabella in seara aia te-am dus acolo sa-ti arat ce vruia nesimtitul de Daniel cu tine.Nu vruiam decat sa te ajut.Eu nu suport rosul,nu ti-as fi adus flori rosii nici daca ma ameninta cineva cu pistolul.
Am ramas masca si nu stiam efectiv ce sa cred.Andrew,al meu,cel scump si dulce,nebun si seducator nu era autorul porcariei aleia.Si nici macar nu-i placeau trandafirii rosii.Am cazut in genunchi pe nisipul cald si am inceput sa plang.Nu stiam pur si simplu cum sa-mi cer iertare,mai ales ca ii spusesem ca imi provoaca greata.
-Nici mie,i-am spus printre lacrimi…
-Nici tie ce?m-a intrebat in timp ce s-a asezat in fata mea.
-Nici mie nu-mi place rosul…i-am spus suspinand.
-Nu plange,Annabella!Te rog!Inteleg ca poate idiotul de Daniel te-a facut sa te indragostesti de el,dar nu am ce sa fac.Nimic nu ma doare mai tare decat asta,dar nu mi-ai dat ocazia sa-ti spun adevarul…
Cum putea sa se gandeasca la asta.Daniel acum imi provoca mila si dispret.Ma facuse sa jignesc singurul baiat de care imi placuse vreodata.Merita sa fie cu nesimtita de Cassie.
-Andrew!am strigat plangand.Nu!
-Inteleg,Annabella.Stiu ca e mult mai matur si cu capul pe umeri sau cel putin asta da de inteles,dar…
-Andrew!Nu-mi place Daniel!Gata o zisesem si ma simteam asa de bine.
-Nu-ti place?Si de ce nu mi-ai zis mai devreme??De ce ma lasi sa-mi plang de mila?Ahhhh….Annabella esti asa de enervanta,grabita,nebuna,echilibrata si la dracu…
In acel moment alte rauri de lacrimi au inceput sa-mi curga pe obraji.Asta credea despre mine…era atat de dureros si ciudat.Simteam cum ma scurgeam de vlaga si ca nu mai pot respira.Nici nu puteam sa inghit…aveam parca un nod in gat.Iar faptul ca s-a ridicat si m-a ajutat sa ma ridic m-a bulversat si mai rau.Avea de gand sa ma lase singura?Tocmai acum…
-Aaa..si inca ceva,Annabella!
-Da?am intrebat mai mult din reflex.
-Te iubesc!In acel moment s-a apropiat de mine si m-a luat in brate,presandu-mi sanii pe pieptul lui.Si-a apropiat buzele de ale mele,sarutandu-le pe fiecare,pe rand.Era asa de placut si cald.Oxigenul de care aveam nevoie imi revenise ca prin minune,iar senzatia de lesin se accentua.Eram nesigura pe mine in bratele lui.Ma coplesa senzatia,total diferita de cea de la sarutul mincinosului de Daniel.Ma treceau valuri de fiori in tot corpul si parca pluteam.Eram prea aeriana ca sa mai realizez ce se intampla cu mine.Limba mea se onduia dupa a lui si invers,copiindu-i fiecare miscare.Se misca lent si asta ma innebunea.Imi doream sa nu se mai opreasca.Daca nu ma tinea strans probabil as fi picat in acel moment.Imi agatasem mainile in jurul gatului lui,desi nu era neaparata nevoie.Mainile lui imi magaiau gatul fierbinte,atat de la soare cat si de la senzatiile ce mi le producea.

Something unexpected-capitolul XVI

2010-02-03T12:03:00.000-08:00

Am alunecat pe nisipul inca cald,suspinand.Incepusem sa plang.Nu ma asteptam la asta si inca ma ustura ceea ce ii zisesem.Dar felul lui de a se comporta ma durea cel mai mult…Era prea tarziu…Simteam cum rauri de lacrimi imi curgeau pe obraji in ritmul muzicii lente.Nu ma mai puteam opri si nici nu mai puteam da timpul inapoi…deja imi pasa prea mult,pentru a spune ca nu tineam la el.Andrew ma fascina,dar prostia cu care stricase totul inca era vie in memoria mea.
Am zarit o silueta apropiindu-se asa ca am incercat sa-mi sterg lacrimile.Cand a ajuns destul de aproape mi-am dat seama ca era Daniel.Offf…cata nevoie aveam de prietenele mele acum.Simteam cum ma sufoc si nu ma mai puteam stapani.Am alergat si l-am luat in brate,iar Daniel m-a strans la pieptul lui cat a putut de tare.In acel moment am izbucnit.
-De ceeee??De ce?...am strigat printre lacrimi.
-Annabella???Ce ai patit?Cine ce ti-a facut?Il omor cu mana mea,numai spune-mi.
-Nu ma intreba nimic,te rog…
-Dar,Annabella?Te rog,nu mai plange.Asculta-ma!Cand esti dispusa sa-mi povestesti o sa fiu aici sa te ascult,dar acum calmeaza-te.Nu vrei sa te vada invitatii plangand,nu?
-Ai dreptate…mi-am sters fata si m-am indepartat.Daniel iti multumesc din suflet pentru ceea ce faci pentru mine si te rog sa nu zici nimic,nimanui.
-Stai linistita.Ma bucur ca te simti mai bine.Uite…de fapt venisem sa-ti spun unde e prietena ta,Mandy.
-De unde stii ca o cautam?am intrebat vizibil uimita.
-Toata lumea a stat cu ochii pe tine,de cand ai sosit.Te-am vazut cand ai plecat dupa ea…
-Aaa…ok.Unde e? e bine?
-Da,cel putin asa cred.Are nevoie de tine.
-Du-ma la ea,te rog.

Am plecat amandoi,catre zona apropiata de apartamentele noastre.Trebuia sa trecem prin mijlocul petrecerii,asa ca l-am luat pe Daniel de mana si mi-am facut curaj sa dau cu ochii de Andrew.In acel moment privirile multora erau indreptate catre noi,mai putin a lui .Era prea ocupat sa o sarute pe inganfata de Cassie.Am simtit cum ma prabusesc.Daca nu era Daniel,probabil as fi fost subiectul multora de barfa,de atunci.Intr-un final s-au dezlipit,uitandu-se doar o secunda fugitiv la mine.Ma ura,simteam asta…poate doar Cassie era acum multumita…
Am ajuns la Mandy,care spre uimirea mea FUMA.Se vedea pe fata ei ca era trista.L-am rugat pe Daniel sa ne lase singure si i-am dat un pupic pe buze.Eram prea suparata ca sa mai realizez ce faceam.A fost incantat si uimit in acelasi timp,caci mi-a zambit.Poate acela era imboldul de care aveam nevoie.Daniel era cu adevarat special.
    -Mandy,dragoste?ce faci?am luat-o in brate.Arunca AIA!
-Lasa-ma,Annabella!aproape ca tipase la mine.
-Te rog linisteste-te si stinge tigarea.In acel moment mi-a dat-o si s-a aruncat in bratele mele.Amandoua aveam nevoie de asta.Spune-mi,de ce i-ai dat o palma lui Jared?Si mai ales,de ce ai fugit?
-Annabella!Ai auzit foarte bine ce mi-a zis.Nici macar nu ma considera fata,poate doar o nebuna si o badarana.Arat eu asa de groaznic?Incepuse sa planga.
-Shhh…Mandy,nu e vorba de asta.Daca nu te placea nu te-ar mai fi sarutat.Am vazut pasiunea si dragostea din ochii amadurora.
-Dragoste…pe dracu!Probabil ala era singurul mod in care si-ar fi putut da seama ca sunt FATA.
-Mandy,dupa ce ai plecat am ramas si m-am uitat la rectiile lui.Era pur si simplu trist,nici macar nervos.Parca nu i-ar fi pasat de durerea provocata de palma,ci de gestul in sine.Nici macar nu stie de ce ai fugit…si nici eu , pana acum.
-Ma foloseste!Asta fac toti…
-Nu mai plange!Nu te foloseste nimeni.Nu asculti ce zic?
-Annabellaaaaa!Nu mai pot!Pentru prima oara cand imi place cu adevarat un baiat,imi da cu mingea in cap,ii dau o plama,ne certam,ii dau un picior sub centura,ma arunca in apa,ne alergam,ne jignim,ne sarutam.Ti se pare normal?Adica….sincera sa fiu nu mi-am imaginat primul meu sarut cu un baiat cu care sa fac atatea tampenii inainte.Probabil acum ma considera la fel ca toate ca l-am lasat sa ma sarute,dar nu puteam face nimic…absolut nimic.E atat de frumos si are niste ochi…divini.Stie sa-mi raspunda asa cum imi place mie, e imprevizibil si nebun.
-Mandy,nici nu ai idee cat de mult te inteleg.Linisteste-te!Ii spuneam asta,desi mie imi venea sa plang si sa tip poate la fel.Nu o sa te considere ca si celelalte,e vorba de un sarut…nu te-ai culcat cu el…ce Dumnezeului!Dar tot nu inteleg…de ce i-ai dat o palma?
-Asta am simtit…am crezut prea multe dintr-o data si a fost singurul lucru care mi-a venit sa-l fac.Aveam de ales in a incepe sa plang si sa-i dau una.Si am ales ceea ce ma caracterizeaza.Acum imi cam pare rau…
-Si mie…pentru ca nu stii cat de trist era.
-Annabella?Opreste-te!
-Da?
-Tocmai mi-am adus aminte de ceva… l-ai pupat pe buze pe tipul ala brunet?Cum ziceai ca-l cheama?
-Gata,nu mai plangi?
-Lasa asta,spune-mi.
-Daniel il cheama…si da…l-am pupat pe buze.
-Sunteti impreuna?a cascat ochii extraordinar de surprinsa.V-ati sarutat?
-Nu…de sarutat nu…si nu suntem impreuna…adica nu stiu.Au inceput sa-mi curga lacrimile.
-Annabella,iarta-ma!Doamne ce tampita sunt…nu mi-am dat seama ca nu te simti bine.Povesteste-mi.
I-am spus totul cu lux de amanunte.
-Nesimtitul!Il castrez…stai numai sa vada el.Nu-l spala nici marea de la cate jigniri o sa-i aduc.Moaaaaaaa…ce ma enerveaza.Cum sa faca asa ceva?
-Stai,Mandy.Mi-am sters lacrima de pe barbie.
-Firar ei de frati…cand intru in ei,nu dau doi pe-un loc.Ai sa vezi…
Am inceput sa radem si sa ne consolam reciproc.Am plecat agale catre petrecere.Nu mai vruiam decat sa vedem daca Kiley se distra…macar ea.
Cand am ajuns,eram din nou in centrul atentiei.Toata lumea se uita din nou la noi.Doar nu eram specii de animale nemaivazute.Parerea mea-tupeul nostru ii facea curiosi.Nu se mai pomenise probabil niciunde sa fie “white party” si tu sa vii imbracat colorat si poate prea provocator pe deasupra.I-am zarit,de altfel pe Jared si Andrew discutand.Barfitoarea de Cassie incerca sa asculte si tot datea tarcoale,ca o pasare rapitoare prazii sale.Ma scotea din minti sa il vad,asta pana cand a inceput o melodie lenta.As putea jura ca era din Romeo si Julieta.In acel moment Daniel m-a cuprins de mijloc si am inceput sa dansam.Spre surprinderea tuturor ne miscam destul de bine.Mandy o cauta din priviri pe Kiley,care a aparut de nu stiu unde si a inceput sa danseze cu Archie.La sfarsitul melodiei,m-am trezit ridicata in brate,iar in acel moment am simtit un gol in stomac cand l-am vazut pe Andrew cum se uita la noi.Ma bucuram intr-un fel ca ii puteam demonstra ca nu ma putea avea asa de usor.In urmatoarea secunda,buzele lui Daniel erau peste ale mele.M-am trezit brusc cu un sentiment nu prea puternic.Era acea placere prezenta,dar nu vribra nimic in mine.Ceva nu era in regula.Ma simteam bine,dar buzele mele parca ramaneau mereu in urma.Incercam sa tin pasul,dar Daniel se misca prea repede.Era destul de limpede ca nu ne potriveam,cel putin nu la sarut.
Singurul lucru care imi facea placere dupa ,era fata infranta a lui Andrew.Abia atunci realizam ca faceam toate alea doar pentru a-l face gelos,sau mai de graba pt a-i oftica orgoliul ranit.
Mandy era prea uimita ca sa-mi mai spuna ceva.Mi-am luat la revedere de la Daniel,printr-o imbratisare.Inca un sarut era prea mult pentru mine,mai ales ca nu simteam nimic.In schimb Kiley l-a sarutat patimas pe Archie,care probabil se topise mai rau ca ea.O adora pur si simplu.Am plecat de la petrecerea pe terminate catre apartamentele noastre.Am povestit pe drum.Kiley era prea fericita ca sa asculte povestile nosatre,dar facea un efort fantastic.Ne promisese ca o sa vorbeasca cu verisorii ei.Oricat de mult nu-l suporta pe Andrew,tot tinea la el.La urma urmei,erau rude.
Intr-un final am ajuns la concluzia ca toate 3 eram indragostite,dar pe mine ma durea sa recunosc asta.Daniel inca imi punea un semn de intrebare,iar Andrew ma dezamagise.Ceva aproape de iubire simteam,caci altfel nu ma durea asa de tare.
Am pasit in baia ce mirosea a liliac si mi-am facut un dus rapid,dupa care m-am bagat in patul moale si odihnitor.
                                     *
Toata noaptea am visat numai chipul lui Andrew asa dulce si sigur pe el, ca la inceput.Ma durea intr-un fel ca il judecasem gresit.Poate Kiley avea dreptate cand imi spusese sa nu ma apropii de el.In schimb Jared era opusul lui si de potrivea perfect cu Mandy.In acel moment am inghitit in sec.Ma gandeam ca poate nu sunt facuta pentru asa ceva.
                                    **
A doua zi m-am trezit cu 10 minute inainte ca persoana care era angajata sa ne serveasca micul dejun sa soseasca.Mi-am facut un dus rapid si mi-am luat un costum de baie-Victoria’s secret.In ultimul timp eram imbracate numai de la aceasta firma.Mi-am prins parul intr-o coada slaba si am lasat cateva bucle rebele.Mi-am luat ochelarii mei Dior si am plecat la masa.

Kiley si Mandy erau deja acolo imbracate in costume de baie verde si alb,respectiv mov si alb, la fel si un buchet mare de transafiri rosii.Probabil era de la Archie.Am zambit la vederea trandafirilor.

-Neata,fetele!Mhhh…am mirosit florile.Kiley,se pare ca scumpitelul tau nu pierde nicio ocazie.Si i-am facut cu ochiul.
Au inceput sa chicoteasca.
-Neata si tie somnoroaso!mi-a raspuns Mandy.
-Ce-i cu boticul asta pe tine,Kiley?Cine te supara?
-As fi vrut eu sa fie pentru mine florile,dar nuuu.Archie e un fraier.
-Dar?Ooooo…Jared nu sta locului,nu?
-O ba da.Sta si chiar foarte bine.L-am vazut mai devreme alergand pe plaja.Ahhh…arata asa de bine.Kiley zambea prea multumita,caci Mandy se procopsise cu fratele cel bun.
-Florile sunt pentru tine,Annabella.Mi-a soptit Kiley.
-Pentru mine?De la cine?Baietii astia chiar nu stiu ca nu-mi plac transafirii rosii.Nu suport rosul.Ahh…am inceput sa ma incrunt.
-Uite au o carte de vizita…ai face bine sa o citesti,daca vrei sa afli.
Am desprins biletelul din buchet si am descifrat misterul.
“Intr-o dimineata frumoasa,pentru o fata frumoasa…
Semnat:Daniel”
Era prea aiurea pentru gustul meu,mai ales ca florile erau rosii.Apreciam gestul,dar nu am ezitat sa o rog pe menajera sa le pastreze pentru ea.Facusem asta poate si pentru faptul ca Andrew imi pregatise un pat cu petale rosii.Ma dezgusta pur si simplu culoarea.Imi placea daca o regaseam pe unghii,dar nicidecum in alta situatie.
Fetele ramasasera uimite atat de gestul lui Daniel,cat si de al meu.
   -Ai innebunit?Cum sa le arunci?a strigat Kiley.
   -Poate…
   Le-am explicat de ce luasem acea hotarare si au inteles,iar Kiley a plecat in graba sa discute cu verisorii ei.Intre timp am ras cu Mandy de coafura tipei care ne servea.Aveam un par extrem de bogat si infoiat,de parca numai ce bagase degetele in priza.Stiam ca nu era un gest tocmai placut,dar prietena mea cea nebuna nu se putea abtine si nici eu,de altfel.
   Dupa masa am plecat impreuna la plaja,catre sezlonguri.Marea stralucea atat de bine,incat imi era foarte greu sa o privesc.Era ca si cum as privi un imens cristal,puternic luminat.Nisipul era la fel de fin si cald,iar Mandy distrata si neatenta ca de obicei.Cum sa se impiedice in nisip?...Doar ea putea face asta.Cat timp am trecut pe langa apartamentele baietilor nu am zarit-o pe Kiley si nici pe Andrew.In schimb Jared si Daniel se certau groaznic.Le auzeam vocile,dar ne era greu sa percepem care era cauza.Mandy tresarea tot timpul cand auzea vocea lui Jared,iar eu ma temeam sa nu se ajunga la altceva.Ne-am grabit,caci nu puteam rezista fara sa ascultam si aveam experienta cu Cassie dinainte.Apropo de Cassie,am presupus ca nu dormise la ea in apartament,caci nu se auzea nicio miscare,lucru ce ma ducea cu gandul ca dormise cu sau la Andrew.Ma furnica corpul,de furie.Inca ma deranja.
   Ne-am asezat,Mandy pe sezlong iar eu intr-un hamac.Mi-am pus ochelarii in ochi si am inceput sa citesc o carte.In scurt timp un baiat care servea la barul din bambus si palmier mi-a oferit o racoritoare,probabil ceva cu capsuni si cocos,caci le simteam aroma.

    -Dragoste?
   -Da,Mandy?
   -Vii in apa?
   -Nu acum,citesc.Putin mai incolo.Poate ne suna Kiley intre timp si nu e nimeni aici sa-i raspunda.
   -Bine atunci.Ma duc singura.
   In urmatoare secunda se indrepta catre apa.Mi-am savurat in liniste bautura .Am inchis usor ochii,ale caror pleoape imi atarnau cam greu.Ascultam muzica la mp3,ceva lent si relaxant.Eram pe cale sa adorm cand cineva m-a sarutat pe obraz.Era un sarut delicat asa ca am zambit,fara sa deschid ochii.Imi doream sa fie cineva si mi-era tare teama ca voi fi dezamagita.
   M-am trezit imediat ce Mandy s-a intors, rasufland greu.
   -Annabellaaaa?Trezeste-teeee!
   -Ce e?Ce ai?Respira!
   -Ai adormit?
   -Dupa cate se vede da.De ce?
   -Si nu ai simtit?
   -Ce sa simt?
   -Pe Andrew…buzele lui…te-a sarutat pe obraz.
   -Poftim????Andrew a fost aici?
   -Da…am strigat din apa,dar nu m-a auzit si pana sa ies a plecat.
   Era visul meu.Andrew cel pe care mi-l doream in acel moment ma sarutase dulce pe obraz.Trebuia sa deschid ochii….de ce nu am facut-o???Tot timpul mi se intampla asta.I-am spus si lui Mandy ce am simtit si a ramas placut surprinsa.Intre timp Kiley si Jared se aflau langa noi.
   “Jaredd?????O nuuu…Jared…”-probabil asta gandea Mandy in acel moment.
   -Buna fetelor!
   -Neata,Jared!i-am raspuns.Mandy inca nu reactiona asa ca i-am dat un cot.In acel moment s-a ridicat si s-a pus in fata lui .Nu eram singura care credea ca arata absolut superb in acea dimineata.Jared facuse ochii mari si ii straluceau nemaipomenit de tare.Mandy i-a zambit si l-a pupat pe obrazul pe care cu o seara in urma ii lipise o palma.Aia era alinarea de care avea nevoie,caci i-a luat palma ei firava in mainile sale protectoare si i-a sarutat-o.Pentru mine era deja a doua scena draguta dintre ei doi,dar pentru Kiley era prima.Am zarit-o cum sarea in sus de bucurie,comportandu-se exact ca un copil.Am rugat-o pe Kiley sa mergem si sa-i lasam singuri.Cu siguranta aveau nevoie de asta,doar ca Mandy parea a fi singura care sa nu-si dea seama.Aproape ca ne ruga din priviri sa nu o lasam,dam toate stiam ca asa era cel mai bine.
   Am profitat de acel timp pentru a o intreba pe Kiley ce vorbise cu cei doi,dar brusc s-a intunecat la fata.
   -Annabella…
   -Da?
   -Dupa cum ti-ai dat seama,Jared e indragostit de Mandy,caci dupa cum spune,e singura fata care i-a inchis vreodata gura si care e sincera cu adevarat.El a avut parte mai mult de o durere fizica pentru ca stia ca si Mandy il place.De fapt,banuia.Tocmai de asta l-am adus, ca sa-si lamureasca problema o data.
   -Bun…si asta e chiar foarte bine.Dar tu de ce te-ai schimbat la fata asa de brusc?
   -Pai acum urmeaza partea care nu o sa-ti placa.
   Era vorba de Andrew,simteam asta…
   -Ai cam provocat o cearta intre baieti.
   -Eu?De ce?Intre cine si cine?
   -Jared si Daniel.
   -Jared???Stai asa…ce treaba are Jared cu mine?
   -Sa-ti explic.Stii ca ei doi erau foarte buni prieteni,dar Daniel i-a facut ceva lui Andrew cu care Jared nu a fost de acord.Sunt frati,pentru Dumnezeu.Se apara reciproc si sincer si eu as fi facut la fel.
   -Bine bine…dar ce legatura am eu?
   -Aici vruiam sa ajung.Daniel e cel care…
   Discutia ne-a fost intrerupta de strigatele lui Mandy.
   -Feteleeeee!Stati!
   -Wow…ceva nu era bine.Unde e Jared si de ce esti nervoasa?
   -Sa nu aud de el.Am un car de draci.
   -Calmeaza-te si explica-ne.A rugat-o Kiley.
   -Nu-mi vine sa cred.Ne-am asezat impreuna in hamac si am discutat frumos, stateam asa de bine in bratele lui pana cand…un paianjen hidos cobora frumos pe un fir de panza pe mine.Stiti ce fobie am.Am inceput sa tip si il rugam sa-l ia de pe mine.Si ce credeti ca a facut?...
   La ca mine,Kiley incepuse sa rada.
   -Va spun eu ce a facut.A inceput sa rada!Sa RADA!Va dati seama?Si chestia aia cobora spre mine.M-am enervat si am inceput sa ma foiesc in hamac si a cazut.Bine i-am facut.Dupa care am plecat dupa voi.
   -Mandy nu esti normala.Cum sa te enervezi din atata lucru?Kiley inca radea,ceea ce-mi dadea de inteles ca si ea era de parerea ca o sa se impace.
   -Annabella,eu nu pot fi cu cineva care nu-mi ia in serios fobia.Nici nu ai idee ce ma sperie prostiile astea.
   Am luat-o amandoua pe mica noastra nebuna , in timp ce radeam, in brate si am plecat catre terasele noastre.

Everything starts well and ends with the bad/bed-capitolul XV

2010-02-02T10:32:00.000-08:00

Ne-am aranjat ca la carte.Kiley era uimita la cat de bine ne machiase.Aratam extraordinar de bine.In acel moment am strigat impreuna cu Mandy “Evacuate the dance floor!!!!”.Parca innebunisem,fiind puse pe sotii.Aveam un chef nebun de petrecere si de dans,dar nu in ultimul rand de baietii care ne fermecasera.Toate purtam rochii Victoria’s secret,iar in momentul in care mi-am pus rochia pe mine,Kiley a inceput sa tipe.

-Annabelaaaaaaaa!!!!Inteleg ca vrei sa-i faci sa saliveze,totusi nu vreau sa ne inunde.Rochia cu animal print???Esti fenomenala si ai un curaj fantastic.
-Multumesc,dragoste.I-am aplicat un pupic scurt,dupa care m-am hotarat sa o ajut si pe ea sa se imbrace.Am asortat accesorii si ne-am dat cu mii de creme parfumate:vanilie,mosc,casmir,lemn de santal,mai pe scurt tot felul de nebunii.La fel de bine,rochiile noastre erau extrem de scurte.Mandy ramasese cu aceeasi,iar Kiley avea ceva foarte colorat.

Era deja tarziu,caci se auzea muzica extrem de tare si galagie.Probabil sosisera toti,inclusiv cei de la facultatea de acolo.Era momentul perfect sa ne facem aparitia,mai ales ca intarziasem destul.Ne-am insfacat buna dispozitie si am plecat.
Petrecerea era aranjata foarte frumos si se desfasura pe plaja.Zeci de faclii si focul imens dadeau locului o atmosfera speciala.Intradevar baietii chiar aveau gusturi.Cine altcineva sa se potriveasca mai bine cu noi,niste inraite ale modei?Peste tot vedeam numai persoane imbracate in alb.Nimic nu facea exceptie de la regula,numai NOI.In mod normal,daca am fi facut asta in New York,probabil acum am fi fost excluse din societate,dat dat fiind faptul ca ne aflam pe o insula,fara paparazzi,totul era perfect.

Am pasit pe aleea,ca un podium intr-un trio perfect,inconjurat de flacari.As fi presupus ca aratam sexy si frumoase,caci in acel moment toate persoanele prezente si-au intors privirile,susotind.Nu puteam fi atente la ceea ce spuneau,caci pe fundal se auzea melodia de la Cascada-beacause the night,iar privirile lui Andrew,Jared,Daniel,Archie,aliniate,ne priveau prea inistent pentru a ne mai pasa de altcineva.Am continuat sa ne miscam soldurile,ca si cum am pluti,la fel ca pe podium.Parul desfacut batea in voia brizei,iar cocktail-urile din mainile baietilor mai aveau putin si faceau cunostiinta cu nisipul.Intre timp am prins privirea lui Archie care nu se mai dezlipea de Kiley,era prea evident ca sa mai poata sa se ascunda.Mandy era la fel de nonsalanta ca intotdeauna,dar schimbul de priviri dintre ea si Jared parca luase foc.Erau prinsi intr-un joc al telepatiei.Isi doreau prea mult sa se omoare reciproc,din sarutari as spune eu.Jared era extrem de hipnotizat,iar Mandy savura acest moment,caci isi musca buza de jos fara pic de regret.Daniel era minunat imbracat la fel de bine ca si Andrew.Amandoi aveau o aura de mister si ma priveau pe… MINE.Nu stiam incotro sa-mi indrept privirea,caci Andrew imi zambea uimit din coltul gurii sale perfecte,iar Daniel imi arunca placere din privirea lui mult prea interesata.Eu trebuia sa iau o hotarare cat mai rapida si nu ma puteam decide,caci amandoi erau superbi.Deodata am vazut-o pe Cassie care barfea amenintator,lucuru ce mi-a amintit de Andrew si de felul lui de a fi:seducator si sexy,dar si afemeiat.Iar in urmatoare secunda mi-am adus aminte si de schimbul de replici cu Daniel de la prezentarea Waldorf,fapt ce mi-a adus aminte de el si de maturitatea si dibacia cu care stia sa se angajeze intr-un dialog,dar si de mitocania de care dadea dovada.Amandoi imi facusera ceva neplacut,dar si ceva de la care nu-mi putea lua gandul asa ca m-am indreptat catre cea mai apropiata masa cu bauturi si m-am servit cu un punch.Am zarit-o pe Kiley care vorbea si flirta cu Archie pe malul marii.In acel moment mi-am dat seama ca timidul si copilul de Archie isi luase inima in dinti.Planul meu nu-si mai avea rostul.

Mandy inca era langa mine si ma privea suspicios.
-Annabella?
-Da,Mandy?
-Zi-mi te rog ca tipul ala brunet de langa Andrew se uita la bauturi si nu la tine.
-De ce zici asta?
-Pai se uita ca si cum te-ar devora…
-Aaa…te referi la Daniel?
-Il cunosti?
-Da…e prieten bun cu stii tu…
-Poti sa-i spui numele,momentan nu pot decat sa-l injur.
-Jared…
-Mda,deci nu e nimic de capul lui.
-O ba chiar e…stii si tu genul ala de baiat matur,chipes si stilat.Ei bine el e exact asa.
-Asta inseamna ca si boul de Jared a fost la fel numai ca a picat in cap cand era mic.
-Poftim???Tocmai mi-ai zis bou si cazut in cap????
Jared se afla chiar in spatele lui Mandy.Doar ea putea face astfel de lucruri.Imi era dor de o asa zisa “conversatie” intre ei doi asa ca am chicotit si m-am rezemat comod de masa,sorbind din cand in cand din pahar.
-Aaa…cu mine vorbesti?a intrebat Mandy nonsalanta.
-Nu vad nicio fata care sa jigneasca asa de bine ca tine pe aici,in concluzie…DA…cu tine vorbesc.
-Ce pacat!Eu NU vreau sa vorbesc cu tine.
-O stai linistita,ceea ce faci tu nu se numeste vorbit,ci tipat!
-Ha ha ha…esti extrem de amuzant.Vrei sa te si aplud?
-Nu era o gluma.
-Am facut-o eu sa fie.Acum zii ce vrei si pleaca.
-Ce vrei tu?Nu eu te-am jignit.
-Nici eu nu te-am jignit.
-Poftim?Ai tupeul sa ma minti in fata?chipul lui Jared arata ingrozit.
-Nu.Mandy inca isi mentinea calmul,rar in cazul ei.
-Atunci cum iti explici ca am auzit din gura ta cuvintele “bou” si “cazut in cap” in aceeasi propozitie cu numele meu?
-Aaa…la asta te referi.Nu te-am jignit,am spus pur si simplu ceea ce esti.
-Poftimmmm????Fata lui Jared se inrosise de furie.Pot chiar spune ca scotea flacari pe nas.
-Oh scuteste-ma de momentele in care pari profund surprins si jignit.Nu cred ca e prima oara cand auzi asta de la o fata,la cum te comporti cu noi.
-Nu ma comport sub nicio forma grosolan cu fetele,decat cu tine.
-Si de ce cu mine?ce ti-am facut?nu par a fi fata?Mandy deja se domolise prea mult as spune.Poate melodia(Gravity) din fundal o coplesise.De altfel nu numai eu am simtit schimbarea din vocea ei,la fel si Jared,care o privea as spune cu...dragoste…
-Stii ceva,Mandy?Nicio fata pana la tine nu a indraznit sa ma provoace asa de tare si nici sa-mi raspunda cu asemena tupeu si nici sa fie asa de directa.Toate au lucrat cu manusi,ceea ce ma facea sa fiu si eu la fel.
Discutia devena din ce in ce mai privata si mai profunda.Pe Mandy,cea neinfricata o atinsesera grav cuvintele lui.Stiam asta prea bine.Scumpa mea era dura si cu tupeu,dar avea suflet la fel ca noi toti.Nu putea sa reziste la nesfarsit,iar Jared ii atinsese sufletelul bine ingradit.Schimbarea din Mandy avea loc su fiecare cuvant rostit de el.M-am indepartat,dar destul incat inca sa mai pot auzi conversatia.Nu faceam asta din indiscretie,ci doar pentru a-mi ajuta prietena in cazul in care lucrurile o luau razna.Nu-i puteam permite nici chiar frumosului Jared sa o raneasca.
-Perfect,a zis Mandy,aproape de un ras trist.As spune ca cel mai bine ar fi sa discuti cu restul fetelor,in adevaratul sens al cuvantului.Nu cu mine.Iar acum daca ma scuzi,trebuie sa plec.
In acel moment Jared a apucat-o de brat si a tras-o la pieptul lui,mult prea repede pentru ca sa riposteze.I-a ridicat barbia delicat si si-a apropiat buzele de ale ei.Mandy nu-si putea revenii si nici eu.Era asa de vulnerabila in bratele lui,cum nu o mai vazusem vreodata.Amandoi isi tineau ochii inchisi,iar pe obrazul lui Mandy am vazut scurgandu-se o lacrima.Acel moment a fost cat se putea de superb si surprinzator.Nu ma asteptam la asa ceva si probabil nici tipa de langa castronul cu punch.Se uita la ei ca si cum nu ar mai fi vazut asa ceva.Aa fi presupus ca mai avea putin si ii dadeau lacrimile,de fericire sau de gelozie.A plecat grabita,lucru ce ma facea sa cred ca a doua varianta era mai plauzibila.

In urmatoarea secunda cei doi erau dezlipiti,iar Mandy se uita foarte derutata,dupa care i-a tras o palma zdravana.Am incremenit.Ce se intamplase cu ea?Erau asa de frumosi impreuna.Am fugit dupa ea sa vad ce patise,dar multitudinea de persoane ma impiedicau sa o gasesc.M-am asezat pe nisip,sub un pamlmier,privindu-l pe Jared.Era trist,nu nervos dupa cum ma asteptasem.Parea nici sa nu-i pese de persoanele care vazusera acea scena.Imi parea intr-un fel rau de el,dar si de Mandy care plecase suparata si de care nu aveam habar unde sa o gasesc.
M-am ridicat sa plec in cautarea ei cand un brat destul de puternic m-a oprit.Era Andrew care tocmai ma luase in brate.
-Andrew???Ce faci?Ai innebunit?Lasa-ma jos!
-Nu printeso!Nu acum.
-De cand “printeso”?
-Dintotdeauna…Vorbea prea filozofic si nu intelegeam mai nimic.
-Te provoc sa ma lasi jos.Stiam ca provocarile erau punctele lui slabe.Nu refuza pe nimeni niciodata,mai ales fetele.
-Asta seara,tu imi vei raspunde la provocari…
-Nu inteleg,Andrew!Dezvolta.
Ne indreptam catre un loc retras de ochii si prezenta celorlalti.Era asa de frumos,parca desprins dintr-un basm.Tot drumul era luminat si presarat cu flori,trandafiri rosii.Uram culoarea rosu.De ce trebuiau sa fie rosii?...In momentul in care am zarit patul alb,acoperit de petale mi-am dat seama care era scopul.Am incremenit…pentru numele Lui Dumnezeu!De ce facea asta tocmai acum?De ce trebuia sa strice totul?Nu-mi dadea de inteles decat ca vrea sa se culce cu mine.Eram la fel ca toate tipele cre ii trecusera prin pat.Nu vruia decat sa ma foloseasca,iar eu imi doream cel mai mult sa fug.Imediat ce m-a dat jos din bratele sale l-am privit in ochi…

-Esti absolut la fel ca toti!Nu vreau sa te mai vad in viata mea!
Si am fugit,dar n-am avut scapare,caci am cazut pe nisip amandoi,mai exact acum se afla peste mine.Imi era teama si in acelasi timp dezgust.Dar cand i-am vazut chipul perfect am simtit din nou acei fiori de caldura.Nu…nu…NU.Chiar trebuia sa plec.
-Ce se intampla cu tine,Annabella?De ce fugi?Am vrut doar sa-ti arat…
-TACI!Nu vreau sa-mi arati nimic.Da-te la o parte.
S-a ridicat usor si mi-a oferit mana sa ma ajute.Macar stiam ca nu era violator.
-Ce am facut?De ce te comporti asa?
-Imi provoci scarba,Andrew!!!am strigat asa de tare,incat mai aveam putin si ne auzea toata lumea.Noroc cu muzica la maxim.
In acel moment,chipul lui Andrew era umbrit si total schimbat.A plecat…Pur si simplu a plecat…
M-a durut atat de tare sa spun niste cuvinte pe care nu le simteam.Stiam ca-l dureau,la randul lui.Nu era ceva tocmai suportabil.Dar ma ranise si nici nu avea idee cat de mult…

No risk,no fun!-capitolul XIV

2010-02-01T02:33:00.000-08:00

De la ora 2 pana la 4 am avut cursurile zilnice,la care baietii nici ca se sinchisisera sa vina.Mandy inca era nervoasa,dar faptul ca am cunoscut persoane noi de la acea facultate a mai calmat-o.Fetele de acolo nici nu se comparau cu fitoasele din liceul nostru,erau cat se poate de simple,open mind si zambarete.Cursurile au decurs absolut normal si foarte lejer asa ca nu aveam de ce sa ne plangem.
Dupa ce am plecat de la facultate,am luat un cocktail de la una din terasele de malul marii.Erau o multitudine de denumiri si arome.Eu am ales cocktailul-blue,Kiley-campari,iar Mandy-diablo.Se potriveau cu personalitatea noastra.

Cand am ajuns la apartamente,desi era ora 16:30,din zona baietilor nu se auzea absolut nimic.Parca nu ar fi locuit nimeni acolo.Ne-am intrebat suspicios ce se intampla cu ei,dar am ajuns la concluzia ca probabil erau la sezlonguri sau poate la hamacurile,legate de palmierii imensi.
Kiley insita sa mergem sa vedem pe unde umbla,iar Mandy nici nu vruia sa auda.Repeta incotinuu ca e de ajuns ca am acceptat invitatia de la petrecere.
Mie mi se parea destul de ciudat ca nici pe mimoza de Cassie nu o vazusem la cursuri.Probabil era la iubitelul ei,de facultate.
Am hotarat cu fetele sa mergem sa ne facem dus,sa ne schimbam si sa dormim putin inainte de petrecere.
Cand am ajuns in camera mea,mi-am pregatit baia relaxanta ca de obicei.Incepeam sa-i simt lipsa Lanyei.Nici macar eu nu puteam pregati o baie asa de la bine ca ea,niciodata nu uita nimic.Intre timp am primit un telefon de la Kiley,care tocmai vorbise cu Jared.Baietii erau la un suc si la cumparaturi prin statiune.De altfel nu a uitat sa precizeze ca va fi acel gen de “white party”,preferatul meu.
Am reflectat putin asupra a ceea ce urma si mi-am dat seama ca nu-mi era deloc somn asa ca ma oprit apa si mi-am pus un costum de baie alb-Victoria’s secrets.Am insfacat telefonul si sandalele si am plecat in cercetare.

Ma hotarasem sa ma duc la apartamentele baietilor.Chiar vruiam sa vad cat de ordonati sunt cei de facultate sau cat stil au.
Nimic nu mi se parea iesit din comun,asa ca m-am apropiat si mai mult.Pacatoasa minge de fotbal,pe care Mandy cu siguranta ar taia-o in mii de bucatele se afla pe una din terase.Casutele erau la fel ca ale nostre,nimic diferit,doar ca aveau un aer masculin.Deodata am auzit niste voci.Se pare ca nu erau chiar toti plecati.M-am indreptat incet catre ultimul apartament si am incercat sa-mi dau seama cine se afla acolo.Daca ar afla Kiley ce faceam eu,in loc sa dorm,probabil m-ar fi inchis in camera.
Am auzit doua voci cunoscute.
-O haide,dragoste!Te rog…
-Am spus NU,Cassie!Ce nu pricepi?
-Andrew,iubire,te rogggggg….!!!!Nu ma lasa sa ma rog de tine.
Era sclifosita de Cassie in camera cu…?
-ANDREWWW!am strigat atat de tare,incat abia apoi mi-am dat seama ca ma auzisera.Chiar trebuia sa ma lucrez la dialogul cu mine insami,nu de alta dar probabil lumea incepea sa creada ca sunt nebuna.Am vazut cum se deschide usa usor,iar eu eram aplecata si prinsa in flargrant.Nu mi-a ramas altceva decat sa bag rasuflata scuza,ce se folosea in astfel de cazuri.
-Aaa…buna!Mi-am pierdut cercelul pe aici.In acelasi timp am dus mana la ureche sa mi-l scot.Trebuia sa para cat mai real,moment in care scumpul de Andrew s-a gasit sa ma ajute.Mai exact,m-a apucat de mana in care tineam cercelul,acesta picand pe podea.
-Buna,Annabella!Aaa …uite si cercelul.Tocmai ti-a picat.
-Aaaa…da…probabil era agatat in par.Era o scuza buna si plauzibila,caci aveam parul ondulat desfacut.
-Posibil,a soptit el.
Cassie se uita ca si cum ar fi vrut sa ma ia la palme.Eram la fel de furioasa,dar nu era INCA momentul sa ma razbun.Cum putea fi asa de nesimtit?Dupa ce-mi facuse pe plaja,acum mai nou aflam ca iubitul de la faccultate al ei era chiar Andrew.Parca imi picase o nuca cocos in cap.Eram plina de nervi si cu greu ma abtineam sa nu o las pe nesimtita de Cassie fara par.
-Annabella,scumpo,nu ai de gand sa spui ce ai de spus si sa pleci?a zbierat Cassie.Dar eu nu aveam de gand sa-i fac pe plac.
-In mod normal,mi-as cere scuze ca v-am deranjat,dar din moment ce Andrew deja te-a refuzat,nu cred ca mai are rost.Nu am intrerupt nimic important.
-Vrei sa spui ca ai ascultat ce am vorbit noi,needucato?
-Auzi,draguto,la cat de tare vorbesti te-as fi auzit si daca eram la mine in apartament.
-Andrew,zii cevaaaaa…,s-a plans Cassie.
Atat i-ar fi trebuit, sa scoata vreun cuvant in apararea ei,ca as fi fost in stare sa fac la fel ca Mandy si sa-i trantesc una.
In schimb,frumosul, nu facea altceva decat sa zambeasca.
-Cassie,du-te te rog la tine,fa un dus,manaca,dormi putin pentru ca devii isterica si nu-mi place.
-Dar..
-Niciun dar.Acum!
In acel moment,Cassie iesea pe usa,aruncandu-mi o privire ucigatoare.Nu am schitat decat un zambet de satisfactie.Intr-un fel ma enerva ca era in stare sa vorbeasca asa cu o fata,dar mai mult imi placea ca o facuse.
Mi-am intors privirea dupa Cassie,care se grabea cu pasi mari sa plece.Probabil nici ea nu suporta sa ma vada in preajma lui, de altfel ca si Kiley.
Cand m-am intors sa-i inventez ceva lui Andrew,acesta se afla la doar cativa centimentri de mine.Am simtit iarasi acelasi fior de caldura,dar am incercat sa ma cntrolez pentru ca incepeam sa tremur.Se indrepta catre mine,iar eu faceam la fel ca si el,numai ca ma indepartam…asta pana cand…am ajuns lipita de perete.Se uita fix la mine,fara sa scoata vreun cuvant.Avea niste ochi,expresivi de un verde fantastic.Buzele ii erau conturate extraordinar de fin si ma ademeneau.Parca eram intr-o hipnoza,din care nu puteam scapa.Pana cand mi-am amintit de Cassie si de nesimtirea lui de a se culca cu orice fata.Dar cu mine nu avea de ce sa fie la fel,jurasem asta.Asa ca am actionat rapid.Mi-am intins mana sa-i mangai pieptul pe sub tricou.Era o senzatie fenomenala,imi placea extraodinar de mult sa trasez cercuri pe pielea lui fina.Mi-am coborat mana usor,pe abdomenul sau plat.Nu a schitat nimic.Ma asteptam sa fie innebunit sau macar sa pot citi pe fata lui ca ii place.Daca ii placea sa joace dur.m-am hotarat sa fca si eu acelasi lucru.Cu cealalta mana i-am atins usor buzele si am coborat pe gat.Macar rezolvasem ceva,mainile lui nu-mi mai blocau iesirea.Am facut un pas catre el si mi-am apropiat buzele de ale lui,fara sa se atinga.Stateam la o distranta de 2 centimetri,iar acum ii puteam zari satisfactia.In coltul gurii ii aparuse un zambet strengar,iar in urmatoarea secunda eram stransa puternic la pieptul sau.Era un gest tipic masculin,efectuat cu o forta prea puternica pentru mine.Insa, inca imi mentineam buzele la aceeasi distanta.Nici eu nu ma apropiam si nici el,parca am fi ramas incremeniti,rezistand tentatiei.

-Annabella?
-Da,Andrew?
-De ce ai venit?
Oooo…stai asa.Nu ma asteptam sa ma intrebe asta chiar acum.Firar…proastemomente isi alegea si el sa vorbim.Oare daca as fi strigat dupa ajutor,m-ar fi auzit cineva?Probabil ca nu…baietii inca nu sosisera.Nu stiam ce sa raspund asa ca am zambit,incercand sa schimb subiectul cu altceva incitant.
-Cat de bine saruta Cassie?
-Mhh…foarte bine.De ce?
-Simpla curiozitate…
-Dar tu?
-Eu ce?
-Cat de bine saruti?
Am zambit usor.
-Nu crezi ca ar fi mai bine daca ai afla singur asta?
Au Doamne…tocmai ii facusem o propunere.Unde imi era capul?Daca ma saruta?....mai trecusem o data prin asta.Probabil nu o va face,ii placea prea mult sa se joace.
In acel moment s-a aplecat sa ma sarute,dar cu o forta pe care nu aveam habar de unde o dobandisem l-am lasat cu pofta.
-Poate cu alta ocazie…si i-am trimis un sarut prin intermediul aerului.Cu asta eram sigura ca il facusem sa se enerveze.Nu era deloc obisnuit sa fie refuzat,cu atat mai putin din partea unei fete.
Am plecat lasandu-l singur.Briza calda batea peste fata mea multumita.Suvitele imi pluteau in aer,iar eu mergeam parca dansand,afundata in gandurile mele.Ma uitam peste tot,numai nu pe unde calcam.Eram prea mandra de mine ca sa mai pot fi atenta asa ca m-am trezit din nou in bratele cuiva.Cand mi-am ridicat privirea, mi-am dat seama ca ma aflam in bratele unui baiat deosebit de frumos.Brunet si cu ochii caprui,ma privea de parca ar fi vazut o fantoma.Era chiar tipul la care imi statuse gandul timp de cateva zile,de la prezentarea Waldorf,Daniel.Dar brusc mi-am amintit si cat de mitocan se comportase,asa ca m-am restras dintr-o miscare din bratele lui.
-Oooo…peste cine dam.Domnisoara Annabella.
Se parea ca inca isi aducea aminte de mine.
-Mda…Daniel…Si am privit in spatele lui.In jur de 10 baieti in frunte cu Jared se aflau chiar acolo.Cum nu auzisem si nu vazusem nimic?Andrew cu siguranta imi bulversa gandurile.
-Buna,Annabella.M-a salutat Jared.
-Buna,Jared.I-am zambit scurt.
-Voi doi va cunoasteti? a intrebat uimit Daniel.
-Da.Ce ti se pare asa ciudat?
-Nu mi se pare ciudat,pur si simplu intrebam.Kiley ce face?
Daniel avea ochii foarte expresivi,lucru ce imi placea poate prea mult.
-Cred ca bine…doarme.Am adaugat intr-un final.
Baietii susoteau ceva,lucru ce ma facea sa ma simt inconfortabil.
-Cine e papusa asta,Daniel?a intrebat un blond din spatele lui.
Papusa…papusa sa-i zica lui Cassie,nu mie.Era frustrant sa ii auzi cum iti aplica cate o replica prea uzuala de agatat.
-Bryan,te-as ruga sa te porti frumos cu ea.Nu e genul ala de fata.
Blondul Bryan facuse deja cativa pasi catre mine.Arata bine,dar era prea vulgar pentru gustul meu.As fi presupus ca facea pereche buna cu Cassie.
-Daniel…ce reprezinta puicuta asta pentru tine,de nu ma lasi nici macar sa fac cunostiinta cu ea?
Ma scotea din sarite ca vorbeau de mine ca si cum nu as fi fost prezenta.
-Bryan!Nu ma face sa-ti spun de doua ori acelasi lucru.Stii bine ca ma enervez repede.
-O haide frate!...intre timp papuselul fara creier m-a insfacat si era cat pe ce sa ma sarute,asta daca nu ii dadeam o palma inainte.
-Esti dura,scumpete?a zbierat el ca un mascul ranit.
-Nu-mi spune “scumpete” si nici sa nu-ti mai treaca prin cap sa ma mai atingi.Ia-ti o curva in cazul in care nu te poti stapani.
Spusele mele l-au enervat destul de tare,caci presupusii lui prieteni inclusiv Jared radeau,iar asta nu dadea bine la antecendul unui macho ca el.Daniel era incruntat,iar eu nu realizam de ce.In acel moment,Bryan m-a apucat strand de brat.
-Auzi salbatico,sa nu indraznesti sa ma mai faci de r…
In acel moment Daniel se napustise asupra lui.
-Sa nu zici ca nu te-am avertizat.Ti-am spus sa nu te atingi de ea.
Acum fata blondului era plina de sange,iar Jared si cu inca doi baieti incercau sa-i desparta.Ma simteam foarte prost ca se ajunsese la asa ceva din cauza mea,dar Bryan chiar si-o merita.Poate asa invata cum sa se poarta cu femeile.
-Annabella,hai sa mergem de aici!mi-a sugerat Daniel.
-De acord.L-am luat in brate pe Daniel si am plecat pe malul marii,catre sezlonguri.Jared a dat din cap in semn ca e o foarte buna idee sa plecam.
Daniel era un gentleman,iar eu ma inselasem in privinta lui.Atunci cand eram in preajma sa ma simteam extraordinar de protejata si asta imi dadea un sentiment placut.
-Aaa…Daniel?
-Da?
-Multumesc mult …pentru mai devreme.Chiar nu vruiam sa te certi cu vreunul din prietenii tai,mai ales sa fii implicat intr-o bataie.
-Stai linistita,Annabella.Bryan e un tampit.Oricum nu ma intelegeam bine cu el.E doar un pachet de muschi,fara creier…nu gandeste.I-am promis-o mai de mult,iar acum tu mi-ai dat prilejul sa imi satisfac dorinta.
-Dar…
-Nici nu dar.Stii…eu ar trebui sa-mi cer scuze pentru felul in care m-am purtat in seara cu prezentarea.Chiar nu eram in apele mele.
-Aaa…nici nu-mi aduc aminte bine ce s-a intamplat atunci.Stai linistit.
Am mintit…imi aduceam aminte perfect fiecare schimb de replici,doar ca nu vruiam sa se simta vinovat.
Am continuat sa mai vorbim,descoperind ca avem o gramada in comun,afundandu-ma tot mai tare in achii lui.Cu aceasta ocazie am aflat si de unde o cunostea pe Kiley.Era prietenul cel mai bun al lui Jared,iar Kiley se intelegea minunat cu el.Daniel era cu adevarat un baiat special,mai exact genul meu.
Inca nu-mi venea sa cred ca-mi spusesem instinctiv ca era genul meu.Brusc mi-am adus aminte de imaginea mea in bratele lui Andrew,provocandu-l sa ma sarute.Am alungat aceste ganduri,cat mai repede cu putinta.Imi placea sa fiu atenta la ce zicea Daniel.
Am stat o jumatate de ora de vorba cu el,dupa care m-a condus pana apartamentul meu,avand de asemenea parte de o surpriza.Andrew si Archie stateau pe terasa,jucand carti.In acel moment mi-am adus aminte de planul ce-l facusem cu Mandy.Mai exact,sa o ajutam pe Kiley sa fie impreuna cu Archie.Dar ceva imi tulbura gandirea.Ca de obicei era Andrew,care statea nonsalant pe scaun.I-am putut vedea zambetul stralucitor si am profitat de moment ca sa-l iau de cot pe Daniel.Stiam ca nu era bine,dar era ceva mai presus decat mine.Simteam ca trebuia sa fac asta.In acel moment Daniel m-a privit surprins si mi-a zambit.Era la fel de dulce ca si Andrew,numai ca mult mai matur.
Sentimentele mele o luasera razna.Inca nu-mi dadeam seama ce se intampla cu mine.Nu era posibil ca peste noapte,dupa ce ca nu ma atragea niciun baiat,acum sa-mi placa doi.
*
Ne-am continuat drumul pana cand am ajuns la mine in camera.Eram in sfarsit singura,fara acele priviri si zambete insinuante.
Nu mai aveam la dispozitie decat o jumatate de ora sa imi fac baie si sa ma aranjez pentru petrecere.Apusul deja punea stapanire pe cer.
Dupa ce mi-am terminat baia cu toate elementele de aromaterapie mi-am luat halatul si m-am grabit sa deschid.Cineva batea prea insistent.
-Annabellaaaaa???
-Da,Kiley…ce s-a intamplat?De ce intri asa,ca o vijelie?
-Uita-te si tu la Mandy.Vezi ce rochie poarta?
-Aaa…da…rochie de plaja,un fel de maro deschis-Victoria’s secret.Mie imi place…ce are?

-Ce areee??Ai spus cu gura ta ca e MARO DESCHIS.E o ~white party~.Unde va e capul?
-Da chiar…Am uitat.Mandy fugi si schimba-te,pana ma pregatesc si eu.
-Oooo…stai asa Annabella.Eu nu am de gand sa respect regulile unei petreceri organizate de idiotul de Jared.
-Poftim?Dar nu e numai el oragnizatorul…la fel e si Andrew…
Antunci mi-a picat fisa.Mandy avea dreptate.Daca vruiam sa iesim in evidenta nu trebuia sa ne imbracam in alb,iar Andrew,Daniel,Jared si Archie vor ramane cu gura cascata.
Le-am explicat fetelor ideea mea,iar Mandy a gasit scuza ca ar fi de acord,dar nu pentru a-l innebuni pe Jared,ci pentru a agata vreun baiat nou.Eu nu eram la fel de sigura.O cunosteam pe Mandy si avusese destule altercatii cu baietii,dar in niciuna nu pusese atata suflet.Tot timpul isi amintea de Jared si de ceea ce ii facuse.Iar eu aveam de gand sa o fac sa inteleaga atat ea,cat si Jared ca ar face un cuplu deosebit.La urma urmei,cine se tachineaza se iubeste.
Dupa ce mi-am spus asta,imaginea lui Andrew mi-a venit imediat in minte,dar imediat dupa si a lui Daniel.Incepeam sa o iau razna.Era cazul sa ma gandesc la altceva,cum ar fi sa le aranjez pe fete in asa fel incat nici sa nu se mai recunosca si la fel si pe mine.

One step at a time-capitolul XIII

2010-01-30T11:01:00.000-08:00

Am trecut de teritoriul baietilor si ne-am asezat pe sezlongurile maronii,proprietate a apartamentelor,deci erau ale noastre.Am ramas oarecum ceva timp far sa zic nimic,dupa care mi-a sunat telefonul.Salvarea mea…astfel Kiley nu putea sa ma mai intrebe nimic.Trebuia sa-i multumesc lui Mandy.

-Dragoste,poti vorbii?
-Tocmai de asta te sun…mi-a revenit VOCEAAAAA!Ma simt atat de bine…
Vocea ei era la fel ca inainte,calda si relaxanta(atunci cand nu tipa sau facea vreo criza).
-Ce ai facut de vorbesti asa de bine?
-Pai sa vezi faza.Am iesit din camera,frustrata ca nu-mi revenisem si m-am trezit cu un paianjen hidos pe terasa.Stii ce oroare am de aceste lighioane scarboase,nu?
-Nu pot sa cred.Am inceput sa rad,fara a ma mai putea oprii.Printre suspine i-am sugerat sa continue.
-Nu rade!E ceva serios.M-am speriat groaznic si am inceput sa tip.Habar nu am cum de am reusit asta,probabil din cauza fricii.
-Esti nebuna de-a binelea.Se pare ca fobia ta te-a scapat de o problema.Ce faci acum,nu vii la noi?
-Ba da,dar stai mai intai sa ma uit in globuletul de cristal sa vad unde sa va gasesc.
-Sigur,sigur…asteptam.Prefer sa vii pe matura,asa poate ajungi mai repede.
-Sa nu indraznesti sa ma faci vrajitoare.
-Nu te-am facut eu,te-au facut parintii.
-Sa nu-ti inchipui ca scapi nevatamata.Annabella,fereste-te!Dar inainte de asta,unde sunteti?
Am inceput sa rad si la fel si Kiley,care auzea ce vorbeam.
-Fii atenta,ca nu repet.Te uiti in dreapta si o sa vezi apartamentele baietilor,mergi drept pe malul marii,pana treci de ei si trebuie sa zaresti niste sezlonguri,unde ne gasesti pe noi.Ai priceput?
-Au sosit tarfele masculine?
-Da.
-Si e ceva de capul lor?
Preferam sa raspunda Kiley la intrebarea aia.Eu eram prea bulversata pentru a formula o propozitie ce avea legatura cu ei.Numai cum auzeam de baieti, imi si sarea gandul la Andrew si Jared.Ma furnica tot corpul,iar pe langa asta trebuia sa mentin aparentele in fata lui Kiley.
-Aaaa…eu nu am cunoscut decat doi dintre ei,verisorii lui Kiley,care sunt foarte draguti.De restul momentan nu stiu nimic,decat ca arata foarte bine.Am tras cu ochiul de la departare.
-Aha…ok.Ma conving eu.Vorbim cand ajung.Te-am pupat.
-Ok,pa pa.

Am schimbat niste zambete cu Kiley.Ne simteam mult mai usurate ca isi schimbase atitudinea.De cand incepuse sa aiba problema cu vocea,era mai tot timpul fara chef de nimic.
Am asteptat-o pe mica noastra vrajitoare vreo 10 minute,dupa care i-am sugerat lui Kiley sa mergem sa o cautam.La cat era de aeriana sigur nu intelesese unde eram.M-am ridicat sa plec,cand am auzit tipete de pe plaja.
-Lasa-ma jos,dobitoculeeee!!!!Da-mi drumul ACUM!
-Daca nu ma jigneai nu ai fi patit asta.
-Needucatuleeee!Nu asa se poarta cu o domnisoara.
-Tu nu esti domnisoara,tu esti absolut nebuna.
-Nebuna e bunica-ta!Lasa-ma in pace sau strig ca ma violezi!
-Cred ca la cat de tare vorbesti,deja te-a auzit toata plaja.
Jared o luase pe sus pe Mandy.Era o scena mult prea haioasa:acesta o cara pe un umar,iar ea tipa ca din gura de sarpe si il batea cu pumnii.La cat era de solid,probabil pumnii ei doar il mangaiau.
Kiley si cu mine radeam,iar Jared ajunsese langa noi cu nebuna de Mandy.
-Fetelor,cine v-a pus sa aduceti aceasta demonita cu voi?
-Ha????!!!Demonitaaaa?Mi-ai zis cumva demonita?...Daca esti barbat lasa-ma jos si ai sa vezi cu cine te-ai pus.
Dintr-o miscare,Jared a lasat-o pe Mandy cu picioarele pe nisipul fierbinte.Kiley incerca sa intevina,iar eu abia ma mai abtineam.
-Mandy,calmeaza-te!iar tu ,scumpule, cum sa-i spui asa ceva prietenei mele?
-Ahaaa,deci lui ii spui scumpule si mie MANDY?...Sunteti verisori???a intrebat Mandy surprinsa.
-Da.Ti-a zis Annabella la telefon ca s-a intalnit deja cu amandoi verisorii mei,se referea la el si la Andrew.
-Halal verisor ai si tu,Kiley.Poate Andrew e mai dezghetat ca asta.
-Sclifosito inceteaza!
-Sclifolistaaaa?Nu ti-e de ajuns,idiotule,ce mi-ai facut?
-Jared?am strigat eu uimita.Ce i-ai facut?
-Oooo…stati asa fetelor.Nu i-am facut nimic.E nebuna.
-Vrei sa spui ca prin faptul ca mi-ai dat cu mingea de FOTBAL in cap,nu mi-ai facut nimic?
-Auzi,draguto….
-Din ’91 chiar.
-Am incercat sa-ti explic ca nu am dat eu cu mingea aia in tine.Pur si simplu jucam si un baiat a sutat gresit.Am venit sa-mi cer scuze sis a-mi recuperez mingea,dar tu nuuu…batman…batman!
-Waaaa…ia stai un pic baietas.Ce vruiai sa cred cand te-am vazut ca vii asa cu o atitudine de macho.M-am gandit ca vrei sa faci putin misto de o biata fata singura si neajutorata asa ca m-am hotarat sa te fac sa regreti ca ai gandit asta.
-TU?Biata fata singura si neajutorata,pe dracu.Cum am ajuns langa tine mi-ai si trantit o palma peste fata.Abia imi mai simt obrazul.Parca nu ai fi fata,parca ai fi un uragan.
-O singura insulta sa mai aud la adresa mea si te fac sa mananci nisip.
-Chiar as vrea sa o vad si pe asta,isterico!
-Bine,tu ai vrut-o!In acel moment Mandy i-a aplicat o lovitura sub centura.Presupun ca era dureroasa.mai ales ca Jared se afla in genunchi pe nisip si injurand de mama focului.
-Mandy!Kiley a apucat-o de brat.Ai innebunit,vrei sa nu am si eu vreun nepotel din partea lui Jared?Potoleste-te!
-Daca o sa semene cu el,nu vreau sa ai nepoti…
Am sarit sa-l ajut pe Jared,care inca mai balmajea din cauza durerii.Mi-a multumit printre dinti,dupa care am intervenit.
-Scuza-ma,Mandy.Parerea mea e ca aici a avut loc o confuzie,iar voi doi ar trebui sa incetati sa va mai comportati ca niste co…
Eu vorbeam absolute degeaba,caci Jared deja actionase contrar a ceea ce le spuneam.O luase din nou pe sus pe Mandy.
-Ce faci nebunule?Nu ti-a ajuns?Mai vrei o runda?Lasa-ma,cand iti zic!
-De data asta nu mai scapi,baietoaso.
-Esti un total mitocan.Unde ma duci?
-Imediat o sa vezi sau mai bine zis o sa simti.
-Ooooo,nu!NU!Daca ai de gand sa ma bagi in apa si imbracata in pantalonii mei scurti favoriti,te omor cu mana mea.Ma auzi?Te OMOR!
-Te prinzi repede,imi place.Apropo,stiai ca esti foarte sexy cand te enervezi?
Mandy facuse ochii cat cepele sin e facea semn sa o ajutam.Am complotat cu Kiley sa ii lasam in pace.Chiar aveam de gand sa vedem pana unde ajung.In fond si la urma urmei se comportau ca niste copii.Kiley savura aceste momente,pe cand eu ma gandeam cat de bine seama Jared cu Andrew.Si eu traisem cu o ora in urma acelasi lucuru ca si Mandy.Unul din fratii Mittman ma bagase in apa sarata si cristalina,dar mult mai delicat.Sau poate si Jared se comporta delicat cu ea,doar ca nu-mi dadeam eu seama.
Mandy iesise alergand,uda din cap pana in picioare,in urma lui Jared.Bineinteles ca nu putea sa-l ajunga,intrucat alerga mult mai repede.Nu am mai auzit decat un “idiotuleee!” din partea lui Mandy si am vazut mana lui Jared ce imita un “chatterbox”.A plecat grabit catre baietii,care probabil se enervasera.Nu puteau juca fara el,probabil fiind cel mai bun.Am presupus eu.
Cand Mandy a ajuns in fata mea,eu doar zambeam,iar ea scotea flacari pe nas.
-Fetelor,oficial,va urascccc!Cum ati putut sa-mi faceti asta?De ce nu m-ati ajutat?Uitati-va numai la pantalonii mei albi.Mi se vad si bikini.Acum probabil,voi primii numai fluieraturi si texte de genul “ce faci papusa?”.
-Calmeaza-te,dragoste.I-am spus cu blandete.
-Nu ma lua cu dragoste,iar tu Kiley?De ce nu-ti tii animalul de verisor in frau?
-O stai asa,scumpete.Nu-l mai jignii.Rezolvati-va problemele.Nu sunt dadaca voastra…
-God…mi-a stricat inclusive parul.Am stat un sfert de ora sa-l indrept.
-Foarte mult,adevarul asta e.Am vorbit ironic.Fetelor, se apropie de ora 2.Nu credeti ca ar fi cazul sa mergem,ne facem dus,mancam si apoi mergem la cursuri?
-Buna idee,Annabella.M-a sustinut Kiley,iar Mandy nu a avut altceva de facut,decat sa ne urmeze.

Confusion-capitolul XII

2010-01-29T12:13:00.000-08:00

Am impietrit din momentul in care i-am vazut fata.Avea niste tresaturi extrem de fine si masculine.Ochii negri erau conturati delicat,iar buzele...Dumnezeule...buzele lui erau rosii si pline.Ma privea insistent asteptand dupa un raspuns,dar eu eram prea fermecata ca sa ii pot raspunde.Corpul sau viguros ma acapara in totalitate,iar pielea lui era neteda si stralucea cum nu mai vazusem pana atunci.Parul ii statea in toate directiile,iar acest lucru ma innebunea.Am incercat sa schitez ceva,dar gestul lui seducator de a-si musca buza , m-a oprit.Ceva nu era in regula cu mine,nu puteam gandi logic,acum probabil credea ca sunt vreo alta nebuna incantata de frumusetea lui.Corpul meu o luase razna,imi era strabatut de fiori de caldura in tot corpul.Ma luase cu o stare de emotie si lesin in acelasi timp,pana cand i-am auzit din nou glasul.
    -Scuza-ma...chiar nu am vrut sa te lovesc.Alergam dupa mingea noastra de fotbal.
    “Mingea nostra…a lui si a mai cui?”In acel moment am zarit inca un grup de 5 baieti care strigau innebuniti dupa el.Am inceput sa rosesc,lucru ce nu mi se intalmplase aproape deloc pana atunci.M-a ajutat sa ma ridic,dupa care m-am hotarat ca era timpul sa-i raspund.
    -Aaaa…stai linistit nu e nimic.Ma simt bine.
    -Esti sigura?
    -Absolut.Cred ca ar trebui sa te intorci la prietenii tai…nu prea au rabdare.
    -Cred ca ai dreptate.Poate ne mai vedem…aa…cum te cheama?
    -Annabella.
    -Pe mine…
    -Dragul meu verisor!!!A strigat Kiley din spatele meu cu entuziasm si a sarit sa-l ia in brate.
    Pierdusem ceva intre timp.De cand se intelegea Kiley bine cu Andrew.Ooooo stai asa,am zis ANDREW?Aoleo,visasem atat de mult la intalnirea cu el incat nici prin cap nu mi-ar fi trecut ca s-ar putea derula asa.
    -Andrew?Am intrebam mirata.
    -Aaaa…Annabella,crezi ca daca era Andew il mai imbratisam asa?
    -Pai ma gandeam eu.
    -E Jared,fratele idiotului de Andrew.Tin sa-ti spun ca sunt total diferiti.Frumusetea asta de verisor e dragut,dulce,cu capul pe umeri si matur.Posibil sa fie asa pentru ca e cu 2 ani mai mare.
    Jared zambea larg.
    -Multumesc,verisoara pentru introducere.Dar sa stii ca ma descurcam.Imi pare bine de cunostiinta,Annabella.
    Cand mi-am auzit numele,m-a trecut un fior pe sira spinarii.Statura lui era una impunatoare si zvelta,iar zambetul ma fermeca.
    -Si mie la fel,Jared.Acum chiar nu-mi mai pasa daca il mai cunosteam pe Andrew sau nu,aveam deja jucaria mea,din acel moment preferata,chiar in fata mea.
    -Pustoaicelor,va rog sa ma scuzati.Eu ma intorc la jocul meu.Nu vreau sa vina aici prietenii mei pentru ca nu vor mai putea sa-si ia ochii de la voi.Mie mi-e destul de greu,tin sa va precizez.
    Il priveam cum se indeparteaza si imi doream sa se intoarca,sa ii mai vad inca o data chipul minunat.Probabil deja incepusem sa salivez,caci Kiley imi tinea pumnul sub barbie.
    -Kiley,ce faci???Am intrebat surprinsa.
    -Cred ca e nevoie sa-ti aduc o cada.Ai putea macar sa te uiti la mine cand vorbesc cu tine?
    -Ce?Aaa…da sigur.Scuza-ma.Abia dupa 2 secunde am inteles ce vruia sa zica.
    -Terra catre Annabella!Ma auzi?
    -Kiley exagerezi.Adica,vreau sa spun ca e incantator si frumos si sexy si bine crescut,dar…
    -Dar nu-ti poti lua gandul de la el.Daca stiam ca iti va placea,ti-l prezentam mai de mult.
    -Stai!Eu nu am zis ca imi place.
    -Nu,dar ai gandit.Nu e mare diferenta.Parca ai fi o carte deschisa,se vede foarte bine ca te-a miscat.
    Am inceput sa zambesc strengareste.Stiam ca are dreptate,asa ca am incercat sa schimb subiectul.
    -Dar tu parca ziceai ca vrei sa dormi…cum de te-ai hotarat sa vii?
    -Am vazut ca ai plecat suparata si m-am gandit ca ar fi dragut din partea mea sa vin.
    -Tu care te gandesti la toate.Si am imbratisat-o scurt,dupa care ne-am continuat plimbarea.
    Am ochit cativa dintre baietii de la NYU.Cu totii erau superbi,dar pentru mine Jared era pe primul loc.
    Telefonul lui Kiley incepuse sa sune.
    -Cine e?Am intrebat curioasa.
    -Ooo nu,nu-i raspund.
    -Cui?
    -ANDREW!!!Cine altcineva?
    -Da-mi mie telefonul.Ii raspund eu.
    -Ba nu,da-l incolo.
    -Ba da.Si i-am insfacat telefonul.

    -Da,Andrew?
    -Annabella?Tu esti?
    -Wow,mi-ai recunoscut vocea.Da eu sunt.
    -Ce faceti?
    -Ne plimbam pe plaja.Tu?
    -Bine.Va sunasem sa va intreb daca vreti sa veniti la focul de tabara de diseara,pe care avem de gand,noi baietii sa-l organizam.
    -Pai sa vorbim si cu Mandy si iti dam raspunsul apoi.Dar tu ce faci,nu vii la plimbare?
    -Ba da,chiar asta fac acum.
    -Unde esti?
    -In spatele tau.
    M-am intorc brusc si am dat nas in nas cu un baiat cu ochii verzi.Se uita la mine in cel mai dulce mod.Eram atat de aproape incat ii simteam rasuflarea calda pe fata mea.Mai aveam putin si incepeam sa alerg dupa inima mea pe plaja.Incepuse sa o ia din loc,batea intr-un ritm alert.Buzele lui mari erau la nivelul ochilor mei.Imi era asa de greu sa ma abtin.I-as fi sarit la gat chiar in acel moment.Era la fel de frumos ca Jared,poate chiar si mai si.Avea parul mult mai inchis la culoare decat fratele sau,iar corpul ii era la fel de masiv.Purta niste pantaloni ¾ pentru plaja,iar bustul ii era dezvelit.Pielea ii era deja bronzata si stralucea in razele soarelui.Era ud,iar asta il facea si mai sexy.Suvitele de par ii stateau in toate directiile,iar picaturile de apa de pe el ma faceau sa ma cutremur.Imi imaginam cum ar fi sa ma stranga in brate,sa simt cum imi racoresc trupul,alaturi de al sau.
    Dintr-o data am simtit o mana de-a sa in jurul taliei mele,iar pe cealalta ridicandu-mi barbia,pana m-a adus la acelasi nivel cu el.Mi se facuse pielea de gaina,iar daca as fi fost un cub de gheata in acel moment,mi-as fi dorit sa ma preling pe corpul lui.Incepuse sa-si apropie buzele de fata mea.Am incremenit.Avea de gand sa ma sarute???Cum sa faca asa ceva?Nu ca nu mi-ar fi placut,ci doar nu vruiam sa fiu jucaria lui.Asa ceva nu se facea.Din cate stiam atunci cand faci cunostiinta cu o persoana dai mana cu ea,nu o saruti.Dar eu nu eram capabila sa reactionez.Ma comportam ca o marioneta,in mainile maestrului sau.Buzele sale erau foarte aproape de ale mele,pana cand am simtit un fior de caldura in momentul in care mi-au atins obrazul.Am clipit o data nevenindu-mi sa cred.Se juca efectiv cu simturile mele.In acel moment am avut senzatia ca ma prabusesc.Nu ii mai simteam mainile pe corpul meu.Acum se afla in fata mea la distanta rezonabila,afisand un zambet normal si,la dracu,fermecator.
    -Imi pare bine de cunostiinta,Annabella! Spunandu-mi asta in timp ce imi saruta delicat mana.Vocea lui era cristalina,mult mai frumoasa ca la telefon.
    -Aaa…si mie.In sfarsit te cunosc,Andrew..
    Kiley inca tinea gura deschisa,nedepasind momentul de uimire.
    -Eu visez,spuneti-mi ca visez,de fapt am un cosmar.Andrew Mittman ia-ti mainile de pe prietena mea!!!
    -Usor,verisoara.A ridicat mainile intr-un fel defensiv.Nu mananc oameni,mai ales fete asa frumoase ca Annabella.Nu de alta,dar ar fi pacat.
    “Fumoasa”…tocmai mi-a zis ca sunt frumoasa.Obrajii mei luasera foc din nou,a doua oara pe ziua de astazi.Fratii Mittman aveau un efect puternic asupra mea,cu siguranta.Dar inca nu-mi dadeam seama daca era de bine sau de rau.
    -Taci din gura,ca o derutezi cu tampeniile tale,deja rasuflate.
    Andrew incepuse sa rada,iar eu zambeam.Singura care statea incruntata,batand din picior era Kiley.Inca se mai stramba la Andrew.Era timpul sa intervin.
    -Kiley,Andrew,incetati!Sunteti verisori.Nu ar trebui sa va certati.
    -O haide Annabella.Jared e un inger pe langa demonul asta.Si el e tot verisorul meu,dar e un dulce.Ai vazut si tu asta.
    -Annabella,se pare ca l-ai cunoscut deja pe fratele meu.Sper ca nu ti-am facut o parere proasta,nu?Adica,vreau sa zic ca Jared mereu e vazut bine.Eu sunt exact opusul lui la acest lucru.
    -Stai linistit,amandoi sunteti extraordinari.Am spus asta zambind.
    -Dar eu sunt mult mai extraordinar,nu?aranjandu-mi o bucla blonda,sub palarie.
    Incepuse sa-mi rasuceasca firele de par pe degetele lui masculine.Era o senzatie oarecum placuta,dar si daunatoare.Imi era din ce in ce mai cald.
    I-am zis un “daaaa” lung si sfarsit,ca si cum as fi fost satisfacuta intr-un mod nu tocmai decent.Dupa care am simtit un ghion din partea lui Kiley.In felul asta ma trezisem la realitate.
    -Daaa…adica vreau sa zic ca si Jared e la fel de Ok ca si tine.
    -Sper ca esti multumit,don juan!Mi-ai zapacit prietena.
    Am reactionat brusc.
    -Cum adica ?Ei dracia dracului,Kiley.Faptul ca mi-e simpatic nu inseamna ca m-a zapacit.Andrew,te rog sa ne scuzi,dar mergeam la plaja si chiar vreau sa fca o baie in mare.E foarte cald.
    -Ok,Annabella.Daca asta e problema,se rezolva.Mi-a scos ochelarii cu grija si i-a aruncat langa geanta care imi picase cand m-a “salutat”.Dintr-o miscare mi-a aruncat palaria catre Kiley si m-a luat in brate fara niciun fel de efort.Eram asa de aproape,pielea mea calda facuse cunostiinta cu picaturile de pe abdomenul lui.
    Din 5 pasi eram in mare,la el in brate.Mi-a dat drumul delicat in acea oglinda imensa si m-a tras la pieptul sau,dupa care mi-a dat parul acum usor ud,dupa ureche si mi-a soptit.
    -Eu plec.Ne vedem diseara,la petrecere.
    Am ramas muta.Ma lasa acolo?Singura?Cum sa ma faca sa gust putin si fericire si apoi sa plece.Nu era drept.Incepusem sa gadesc ca si cum imi apartinea,un lucru imposibil de altfel.I-am zis un “ok” abia audibil.
    -E interesant faptul ca dupa ce ma indepartez de tine nu mai tremuri.
    Am ramas uimita.Cum de isi daduse seama.Incercasem sa fiu cat mai subtila.Fara indoiala avea experienta vasta la capitolul femei.
    L-am urmarit cu privirea pana cand a disparut din aria mea vizuala.Dupa care am iesit sa imi iau lucrurile si sa ma pregatesc de o discutie cu Kiley.
    -Nu pot sa cred.Cat tupeu pe el sa faca asta…imi vine sa-l omor cand il vad cum se joaca cu fetele.
    -Dar asa e felul lui Kiley.Nu il poti schimba.Tocmai de asta nu am facut nimic impotriva lui,cand m-a pupat pe obraz.Puteam la fel de bine sa-l plesnesc,dar am hotarat ca nu o sa fac asta.Am vrut sa vad pana unde merge.
    -De obicei,saruta fetele care il atrag din prima.Cu tine vad ca nu a facut asta ,slava Cerului.
    Pentru mine nu era tocmai un sentiment placut.Din asta imi dadeam seama ca nu il atrageam catusi de putin,altfel m-ar fi sarutat.
    -Da asa e.Pentru ca eu nu pot sa il fac sa fie atras de mine,nu?Am intrebat-o oarecum ironica.
    -Annabella,stii bine ca nu la asta m-am referit.Andrew nu e pentru tine.E un nebun iremediabil.
    Exact asta imi si doream,un baiat imprevizibil asa ca el.Dar poate era timpul sa ma trezesc si sa realizez ca poate Kiley avea dreptate si chiar ma trata ca pe o jucarie.
    Din acel moment imi propusesem sa ma comport altfel in preajma lui.

Twists-capitolul XI

2010-01-28T15:36:00.000-08:00

        M-am trezit in jurul orei 23 si imi era ceva foame.Nu mancasem mai nimic toata ziua,iar Lanya avea ordine stricte sa nu ne deranjeze.Am coborat sa-mi iau ceva de mancare din bucatarie.Probabil parintii mei luasera deja masa,iar acum tata,cu siguranta era in biroul lui schitand ceva.Era un architect foarte priceput,dar avea foarte mult de lucru si putin timp.Dar ceea ce apreciam era faptul ca tot timpul era acolo cand aveam nevoie de ajutor,eram cu alte cuvinte prioritatea lui.Parintii mei aveau o casnicie fericita si absolut normala.Nu am dus niciodata lipsa de nimic si am simtit mereu ca sunt acolo pentru mine.
    Cand am ajuns la parter,toate luminile erau stinse,un intuneric,bezna.Din biroul tatei nu se vedea niciun fel de lumina si nici din camera de lucru a mamei.Lanya probabil dormea si parintii mei la fel.Dar spre surprinderea mea,am gasit pe masuta,pe care se afla corespondenta,o invitatie la o receptie,chiar cu aceasta data.Acum eram mai mult ca sigura ca plecasera.Ce parinti aveam si eu,nu puteau sa stea acasa nici macar o zi,nici macar atunci cand plecam in vacanta timp de o saptamana.Am oftat in sinea mea,desi stiam prea bine ca se vor intoarce pana voi pleca eu,doar tata avea de gand sa ne conduca la aeroport.Eram o rasfatata,in adevaratul sens al cuvantului.
    Am auzit deodata un zgomot,ca si cum ceva s-ar fi spart,din bucatarie.Inima a inceput sa-mi bata mult mai repede,iar mainile au inceput sa-mi transpire.Am avut mica intentie sa tip,dar m-am gandit ca daca sunt hoti nu se vor speria cu siguranta.Iar in casa eram numai femei,cu exceptia lui Ronald,batranul gradinar.Taman acum se gasisera sa ne sparga casa.Incercam sa ma calmez si sa fiu stapana pe mine,poate asta era sansa mea sa devin o eroina,despre care se va scrie in Vanity Fair.Imi si inchipuiam titlul « Faimoasa Annabella O’Reilly,fiica minunatei Linsday O’Reilly,desgnerul casei de moda ce ii poarta numele a salvat in mod miraculos personalul de serviciu si doua dintre prietenele sale de la un jaf ,chiar din casa acesteia ».Suna foarte ciudat,probabil redactorii ar lucra un pic la exprimare.Cum puteam oare sa ma gandesc la asemenea tampenii,cand eram in pericol.Am gandit repede si am insfacat prima statueta din salon si m-am indreptat incet catre bucatarie.Eram intr-o pozitie defensiva.Am tras cu ochiul si am zarit o silueta.Acum era clar.Cineva se afla in casa mea si nu era tocmai la o ora potrivita.M-am indreptat usor,gata gata sa atac acea persoana,cand lumina s-a aprins brusc.In fata mea,statea somnoroasa si ciufulita,Kiley.
    -La dracu,KILEY !Ce m-ai speriat.
    -Da ce-am facut ?
    -Cum sa te furisezi asa,fara sa aprinzi macar becul ?
    Ochii i s-au dublat.
    -Ce faci cu statueta asta in mana ?Doar nu vruiai sa-mi dai una cu ea in cap,nu ?
    -Inteligenta miscare din partea mea.Si am ridicat din sprancene,rezemandu-ma de masa.
    -Ai crezut ca sunt hotii ?
    -Nuuu…il asteptam pe presendintele Obama,sa-i inmanez drept premiu statueta asta.
    -Ha ha ha…funny.Sunt somnoroasa,nu am chef de glume.
    -Dupa sperietura pe care am tras-o nici eu nu am chef.Totusi,ce cauti aici ?
    -Imi era foame,doar nu credeai ca am venit la bucatarie pentru ca aveam nevoie sa merg la baie,nu ?
    -Parca ziceai ca nu ai chef de glume.Si am scos limba,gest necaracteristic unei domnisoare.Dar rareori ne mai prosteam si noi.Ce conincidenta, si eu tot din cauza asta am venit.Mandy unde e ?
    -Probabil doarme.Da-mi friptura din frigider,te rog.
    -Nu mancam friptura la 11 noaptea.Nu vrei mai bine o salata orientala si apoi orez cu lapte ?
    -Mhhh...NU !!!Mi-e foame.Eu mananc friptura.Punct.
    -Ok ok...mananca ce vrei.Am ridicat mainile in semn de pace.La ce ora ziceai ca avem avionul ?
    -1 fix.
    -Sper sa se intoarca ai mei pana atunci.
    -Sunt plecati ?
    -Da...la o receptie.Am vazut invitatia in salon.
    -Tie iti mai e somn?M-a intrebat cascand.
    -Nu prea...ma gadesc ca mai dormim si in avion.
    -Nici mie.Hai sa o trezim si pe Mandy.
    -Neah...hai sa nu fim rele.O lasam sa doarma,m-a alergat destul astazi.
    -Daaa...a chicotit Kiley.
    -Apropo,am uitat sa te intreb.Andrew si Cassie vin tot cu noi cu avionul ?
    -Nuuu...nici pe departe.Cum crezi ca ar putea sclifositul de Andrew sa mearga ca oamenii normali ?El merge cu avionul particular,draga,iar Cassie la fel.
    -Cu avionu lui ?Am scuturat din cap uimita.
    -Nu,fiecare cu avionul lui.
    De cand Cassie avea bani,incepuse sa se foloseasca de ei poate mai mult decat era cazul.
    Am terminat de mancat si am plecat in sufragerie sa ne uitam la un film pana la 12,dupa care ni s-a alaturat si Mandy,careia aproape ii trecuse si putea pronunta cuvinte scurte,dar foarte ragusit.Nici nu a trecut un sfert de oar si am auzit usa de la intrare deschizandu-se.Erau parintii mei.I-am salutat si ne-am dus sa ne pregatim.Se facea deja tarziu,iar noi la 1 trebuia sa fim la aeroport.
                                        ***
    Am ajuns exact la timp pentru zbor.Ne-am luat la revedere de la parintii mei si am plecat catre poarta noastra.Dupa ce am decolat mi-am scos mp3-ul sa ascult muzica,iar in 10 minute am adormit.Mandy m-a trezit cu putin timp inainte sa aterizam.Dormisem foarte profund.Imi puteam aduce aminte faptul ca ma visasem alergand pe malul marii,urmarita de un baiat superb.Stiam ca arata magnific,dar nu-i puteam vedea chipul.Intr-un fel acest lucru ma intriga.
                                           *
    Era aproape ora 6 dimineata.Ajunsesem la fix.Ne-am luat bagajele si am luat un taxi pana la apartamentele noastre pe malul marii.
    A durat o jumatate de ora pana ne-am instalat,dupa care am inceput sa despachetez .Desi era dimineata am putut observa minunatia peisajului si aerul caldut.Apartamentele intr-un fel de casute erau incredibile,la fel si marea.Aveam un chef nebun sa merg la plaja.

Fiecare era cu apartamentul ei,iar cele ale baietilor erau la 50 de metri de ale noastre.Din ceea ce vazusem,ei inca nu sosisera si nici Cassie.Am intrat la dus,imediat dupa ce mi-am ales costumul de baie negru-Gucci,o palarie alba-Chanel , o pereche de ochelari-Dior ,o geanta de plaja-creatie de-a mamei si niste sandale de plaja-Chanel.

In 15 minute am fost gata,dupa care am plecat sa verific cum stau fetele c pregatitul.Eram foarte entuziasmata si fericita.Am batut la usa lui Kiley si mi-a deschis dupa lungi insistente.Parea obosita,desi dormise destul.
   -Kileyyyy !!!!Nu esti GATA ?
   -Nu...
   -Dar ce e cu tine ?Nu-ti place ?Uita-te la mine...sunt absolut gata de plaja.Ce te misti asa de greu ?
   -Vorbeste mai incet.Am o migrena...tocmai m-a sunat Andrew sa-mi dea vestea cea buna...a sosit.I-am zis sa plece,vis urat,dar mi-a raspuns ca "nu",dulce cosmar.
   Adoram sintagmele in antiteza si persoanele care stiau sa le foloseasca,iar Andrew era unul dintre acelea.Abia asteptam sa-l cunosc.
   -O hai...revino-ti !Hai sa te ajut sa te imbraci si sa mergem la plimbare.Bine ?
   -Nu,Annabella.Te rog...mai lasa-ma putin.Nu am putut dormi deloc aproape in avion si chiar sunt obosita.Ne vedem eventual la masa.
   -Treaba ta,ma duc la Mandy.Ea merge cu siguranta.
   Am plecat plina de speranta,caci nimeni nu iubea marea mai mult ca Mandy.Nu ma gandeam la vreun refuz din partea ei.
   Dar,spre surprinderea mea,l-am primit.Era extrem de nervoasa pentru ca nu putea vorbii cum trebuia.Ii era dor de vocea ei si o intelegeam.Pana si mie imi era,chiar daca spunea 5 tampenii pe minut.
   Am plecat dezamagita in explorarea minunatiilor din acel colt de vis.Casutele noastre erau intr-un loc mai retras al insulei si ma bucuram de liniste deplina...pana cand am auzit voci si rasete.Se vedea clar ca sosisera baietii :era galagie si muzica data destul de tare.Petrecerea deja incepuse la ei.Nu-mi era deloc dificil sa vad cati erau si puteam la fel de bine sa disting silueta unei fete.Mi se parea foarte cunoscuta,pana cand s-a desprins din bratele unui baiat si a venit spre casutele noastre.Era Cassie.Nu o mai recunosteam.Era imbracata frumos,dar prea extravagant,sexy dar prea vulgar.Incepusem sa cred ca devenise ceva ce nu-mi doream.Felul in care isi sarutase iubitul,de care nimeni nu avea habar,salbatic si posesiv imi dadea de inteles ca aveam de a face cu o profesionista.Cassie devenise oarecum stupida in mintea mea.
   Am continuat sa ma plimb pana cand,fara sa o pot evita,ne-am intalnit fata in fata.
   -Ce faci Annabella ?Scumpitico !
   -Cu mine vorbesti ?
   -Daca mai vezi vreo Annabella e posibil sa vorbesc cu ea.
   -Aha...da...chiar mai vad una.Tipa aia care te-a ajutat si care probabil acum nu ar mai face acelasi lucru.
   -Nu te mai mandresti cu mine ?cu proiectul tau ?si a clipit din ochi provocator.
   -Aaaa...stai sa ma gadesc....NU !!!
   -Usor,dragoste.Ai devenit mai nou irascibila ?
   -Stai putin,dragoste ii zici tipului de pe care tocmai te-ai desprins,nu mie.Si mai usor cu intrebarile.
   -Esti geloasa ?
   -Geloasa ca tu esti cu un afemeiat de la facultate ?...WRONG !
   -Stii bine ca ai vrea si tu,dar ce sa faci,se pare ca proverbul « uneori elevul isi intrece maestrul » e adevarat.
   -La capitolul “vulgaritate” chiar m-ai intrecut.Felicitari!vrei sa te aplud ?am spus cu ironie.
   -Nu merci,are cine sa ma aplude,iar acum daca ma scuzi am treburi mai importante de facut,decat sa stau de vorba cu o stearsa ca tine.
   -Sigur,sigur...mergi si impopotoneaza-te putin,poate asa te vad de la departare si te evit.
   -Scuteste-ma.
   -Dispari !
   Si a plecat furioasa.Chiar asta aveam de gand sa fac,sa o enervez la fel de tare.Ma deranjase faptul ca-mi zisese ca sunt stearsa si poate chiar in adancul sufletelului era o urma de invidie.Ea,o tipa pe care eu o ajutasem sa ajunga unde ajunsese, sa aiba prieten de la NYU.Era intr-un fel frustrant sa ai un intreg liceu la picioare si sa nu-ti placa nimeni.
   Am inceput sa merg cu capul in pamant,uitandu-ma la nisipul auriu si fin,adancita in gandurile mele,mereu aceleasi,pana cand...m-am trezit trantita pe nisipul moale.
   Atunci am vazut pentru prima oara ce insemna frumusete cu adevarat.Am simti doua brate puternice cum ma inconjoara si un glas masculin si clar mi-a rasunat :
   -Frumoaso,te simti bine ?

Before that,only girls-capitolul X

2010-01-27T13:53:00.000-08:00

Era ora 9 dimineata,iar Mandy inca nu ma sunase.Obisnuia sa ma sune in fiecare dimineata,niciodata inainte de 8 jumate.Chiar daca nu aveam ceva important sa ne spunem,pur si simplu un “neata” era de ajuns,dupa care povesteam ce am visat sau doar stateam in telefon fara sa zicem nimic,urmarind vreo emisiune impreuna la televizor.Mandy era genul de fata imprevizibila,nebuna si niciodata cu aceleasi replici.Era foarte dificil sa te certi cu ea pentru ca pur si simplu te lasa cu gura cascata si pana sa reactionezi,te inunda cu o mare de cuvinte incat te holomocea fara sa mai stii de la ce a pornit totul.O admiram pentru asta,oricui i-ar fi placut sa fie ca ea :o feminista convinsa,in fata careia niciun baiat nu misca.Ii spuneam de fiecare data ca o sa apara cineva care sa ii inchida si ei gura,cum numai el va sti sa o faca :scurt si la obiect.
   Revizuirea mea de dimineata mi-a fost intrerupta de un bazait al telefonului.Speram din toata inima sa fie Mandy,chiar imi era dor de ea.Dar de obicei,una o compenseaza pe cealalta,nu era nimeni alta decat Kiley,agitata si obosita.
   -Alo ?
   -Da,Kiley.Spune.
   -Neata.Annabella,s-a intamplat ceva groaznic cu Mandy.
   Simteam cum ma inunda fiori de teama in tot corpul.
   -Ce a patit?am spus speriata.
   -Aaa..pai nu stiu cum sa-ti explic.Stii ca tot tusea in ultima vreme si vocea ii era cam ragusita.Ei bine,acum 2 minute m-a sunat mama ei sa ma anunte ca nu poate vorbii deloc aproape.Are probleme cu vocea.
   -Ce groaznic.Saracuta.Dar vine la scoala?
   -Ce scoala ?Aaaa....scuza-ma,am uitat sa-ti zic aseara ca azi nu mai mergem la scoala.Am tratat eu cu directoarea sa ne lase noua 4 liber azi.
   -Kiley,te bat !
   -Trebuie sa ne intalnim sa vedem ce mai luam cu no...
   -Ia stai putin !!!!Am strigat.Ai zis cumva NOI 4 ?Cum adica 4?Nu mergem numai noi 3?
   -Firar,de cand a venit imbecilul de Andrew la mine,incep sa uit lucruri.Inca o data scuze,am uitat sa-ti spun si de faptul ca vine si tipa aia,pe care ai ajutat-o,Cassie,parca.
   -Aaaa...ma gandeam ca e vorba de altcineva.E ok,daca vine ea.Si stii ce ?
   -Daca imi spui,probabil o sa stiu.
   -Nu cred ca de cand a venit Andrew ai inceput sa uiti lucruri,ci mai degraba de cand a aparut Archie in peisaj esti cu capul in nori.
   -Oooo nu,nu si tu,Annabella.
   -Cum adica nu si eu ?
   -Slava Cerului ca Mandy nu poate vorbii,in felul asta poate nu ma mai bate la cap cu Archie.M-a innebunit efectiv.Nu-mi mai ramane de facut decat sa te fac si pe tine sa taci si o sa fiu fericita.
   -Bine,bine,suparacioaso,tac.Am reflectat un moment si mi-am dat seama din vocea ei cat de mult tinea la el.De fiecare data cand ii pronunta numele,simteam o vibrare aparte.Kiley era indragostita si inca nu-mi dadeam seama cum sa o fac sa recunoasca.Doar Mandy avea abilitatea asta,iar acum glasul ei de care cu siguranta aveam nevoie amandoua nu mai era.Pentru moment.Inca nu stiam cat va dura problema ei.
   -Aaaa si inca ceva,scumpa mea Annabella.Sa-ti zic noua veste.Bagaciosul de Andrew mi-a cam ascultat in ultima vreme convorbirile si din cauza scumpei de Mandy are impresia ca imi place de Archie si ca sa ma enerveze s-a imprietenit cu el.Imi repeta ca e pe bune,dar eu zic ca face asta doar ca sa ma scoata din sarita,plus ca ma santajeaza ca ii va spune lui Archie ca imi place de el,daca ii zic ceva mamei de escapadele lui nocturne.Baiatul asta e nemaipomenit de delicvent.
   Am inceput sa rad si cu greu am reusit sa ma abtin.Chiar mi se parea amuzant,in schimb,Kiley era cat se poate de serioasa.
   -Annabella,INCETEAZA !!!Pur si simplu e enervant sa razi de suferinta mea.
   -Nu rad de “suferinta” ta,pur si simplu ma amuza situatia.Sa trecem totusi peste.Ce zici vii la mine cu tot cu bagaje sa facem plecarea de aici ?In felul asta o pun pe Lanya sa ne pregateasca cate o baie relaxanta si sa tragem un pui de somn.Cu siguranta o sa avem nevoie.
   -Nu stiu ce sa zic...inca mai am de facut bagaj...
   -Kiley,in felul asta scapi de Andrew pesntru cel putin 12-13 ore.
   -ACCEPT!Intr-o ora sunt la tine.Vrei sa o sun eu pe Mandy sau o suni tu?
   -O sun eu.Chiar vreau sa vorbesc cu mama ei in legatura cu problema.Sper sa nu fie vreo problema si sa nu mai vina in excursie ca o iau pe sus.
   -Aaa nu,nu cred.Hai ca ma duc sa mananc ceva si apoi imi termin bagajul si vin.
   -Ai grija sa nu mananci consistent.E dimineata,un iaurt de fructe si 2,3 biscuiti,maxim.Tot timpul aveam grija de silueta mea si a nebunelor mele,in afara de Mandy.Ea oricat de mult manca,nici macar nu se vedea.O invidiam pesntru asta.Avea un corp de fotomodel,fara sa fi tinut vreodata vreo dieta.
   -Paaa,Annabella !Pupici.
   -Pa pa,dragoste.

    Am mai ramas 5 minute cu ochii la pisica mea,Bb(baby blue),care dormea in cosuletul ei de langa patul meu.Era persana si alba,cu ochii albastri,de unde ii venea si numele, cea mai rasfatata si de altfel si cea mai pretentioasa din casa.Mereu manca la ore fixe si isi facea siesta in fiecare dupa amiaza.
   Mi-am adus brusc aminte ca trebuia sa o sun pe Mandy,dar imi era mai usor sa ii scriu un mesaj,dat fiind faptul ca nu putea vorbi.Stiam cu siguranta ca era cel mai enervant lucru pentru ea,iar eu nu aveam de gand sa o las sa scape asa de usor,fara sa o tachinez pe merit.Eram mai mult ca sigura ca si ea ar fi procedat la fel.
   M-am hotarat sa-i textez un mesaj,ce suna in genul acesta :
   “Mandy,scumpo,am vorbit cu Kiley si am hotarat sa veniti la mine peste o ora cu toate bagajele facute.Ne gandeam ca ne va fi mult mai usor sa plecam toate din acelasi loc+ ca am pregatita o intreaga echipa,care se va ocupa astazi doar de relaxarea noastra proprie.Chiar vreau sa-ti aud vocea dis de dimineata.XOXO “
   In 30 de secunde,am primit raspuns.Avea un dar extraordinar sa scrie cu rapiditate mesajele.
   “Annabella,iti jur ca iti tund pisica cand ajung la tine.Daca nu pot vorbii,asta nu inseamna ca nu pot actiona. Bb va avea de suferit.XOXO si tie.”
   Am inceput sa rad asa de tare,incat Bb s-a trezit brusc.Stiam ca nu e in stare de asa ceva,dar stiam si ca nu suporta pisicile,i se pareau a fi lingusitoare si perverse.Dar pentru mine erau cele mai elegante fiinte si cele mai sirete.Cel putin Baby blue,era din aceasta categorie.

In ora in care le asteptam pe fete,am luat micul dejun singura in gradina.Lanya mi-a adus,ca de obicei revistele fashion&celebrities.Am rasfoit Vanity Fair,pana cand am dat peste un articol in care preciza faimoasa nunta a omului de afaceri Coen Chartrand cu nimeni alta decat mama fostului meu proiect,Cassie.Mai nou,ajunsese de-a binelea din cenusareasa in printesa.Acum avea bani,mai multi decat si-ar fi putut vreodata imagina.Probabil asta era motivul pentru care fusese si ea aleasa sa vina cu noi in Caraibe.Ma bucuram pentru ea pentru ca intotdeauna fusese o fata calumea si arata foarte bine,pacat ca nu se pusese in valoare pana cand am organizat acel eveniment.De atunci,scumpa Cassie,era imbracata din ce in ce mai bine,iar eu ma simteam din ce in ce mai mandra.Probabil Kiley si Mandy stiau deja vestea,inca din momentul in care aflasera ca va calatori cu noi.

   -Domnisoara,au sosit prietenele dumneavoastra.
   -Aha...ok.Lanya pregateste-le camerele de la etaj,de langa a mea si vezi ce face mama cu echipa aia de la spa.
   -Mi-a spus sa va anunt ca a vorbit cu ei si sunt pe drum.In 5 minute ajung.
   -Bine.Spune-le fetelor sa vina aici.
   -Imediat,ma scuzati.

   -Annabellaaaaaa !!!Am sosit,dragoste.
   -Kiley,tine-o pe Mandy bine.Bb sigur e pe aici pe undeva.Nu vreau sa aibe de suferit.Am zambit strengareste.
   Kiley a inceput sa rada,in timp ce mima cum o tinea strans pe Mandy,care spre surprinderea mea se prefacea cu nasul pe sus.De altfel avea o agenta si un pix in mana si imbracata spre stilul rock,ca de obicei.Taylor Momsen scria pe ea sau poate invers.
   -Mandy,scumpo...te plimbi cu jurnalul dupa tine ?Kiley incepuse sa rada,iar mutulica batea din picior amenintator.
   -O haide,Annabella.In aceasta agenda o sa facem un fel de chat cu Mandy.In acel moment,Mandy incepuse sa scrie ceva,dupa care ne-a aratat :
   “MOMENTAN SUNT OFFLINE.”
   -Asta inseamna un singur lucru.Pentru moment scap nevatamata.Mandy incepuse din nou sa scrie.
   “Chiar deloc…nu vorbesc,dar ma misc.”

In acel moment a inceput sa alerge dupa mine,prin gradina plina de lalele.Am pierdut vremea glumind si barfind,in ciuda lui Mandy pana la ora 14 :00,cand ne-am hotarat sa ne odihnim.Ne astepta un drum lung,plin de surprize cu siguranta.

I don't know,something like this-capitolul XIX

2010-01-24T09:56:00.000-08:00

Fiind in sfarsit ajunse pe poarta liceului,nu am putut scapa prea usor de ochii curiosilor.Aratam la fel de bine,ca de obicei,doar ca acum erau interesati de noua mea achizitie.
    -Pot sa pun pariu ca mor de invidie.Spuse Mandy cu o oarecare placere.
    -Posibil.
    -Posibil?Sigur!!!Strigase asa de tare ca ne auzise chiar si Kiley,care era la capatul celalt al terasei.
    -Hey,fetele !Veniti aici.Era destul de fericita,iar eu trebuia sa gasesc o modalitate pentru a opri pe Mandy din interogatoriul ce urma.
    -Ce faci fetito ?Nu te vezi,nu te auzi ?As fi fost chiar recunoscatoare sa nu deschida subiectul :Archie.
    -Ce fac fetele ?Ma cam evita in ultima vreme sau mi se pare ?
    M-am grabit sa raspund.Chiar vruiam sa evit o eventuala posomorare a lui Kiley.
    -Chiar deloc,me gandeam sa fa...
    -Sa mergem sambata la un film sau sa organizam o « girls night » ?Mandy chiar spunea ce trebuia.Incepusem sa-i multumesc in gand.
    -Nici vorba de asa ceva.Chiar nu ghiciti de ce sunt fericita ?
    -Aaaa...nu...chiar nu stim despre ce vrobesti.Incercam sa ma prefac ca nu aveam idee,iar Mandy se bucura de comportamentul meu penibil.Citeam pe fata ei satisfactie.
    -Chiar daca va comportati un pic ciudat,tot va spun...
    -Te-ai impacat cu Archie ?Se pare ca incercarea mea de a o face pe Mandy,cea directa,sa taca esuase.Kiley si-a inghitit cuvintele si a facut o pauza de un minut,reflectand la raspuns,iar eu bateam cu degetele in masa,in speranta in care Mandy intelegea ca aveam sa o omor cu mainile mele,cand vom ramane fara martori.
    -Bine,Annabella...vad ca stii si tu despre ce e vorba.Nu vreau sa vorbesc despre el acum si daca tot vreti sa stiti,nu vorbesc cu el.Acum sa trecem la ce vruiam sa va spun.
    -Bine,pe moment scapi,draguto.Asta doar pentru ca nu vreau sa plec de aici cu o ceasca de cafea in cap,din partea Annabellei.
    -Ooo sa nu crezi ca ai fi scapat cu atat.Am balmajit oarecum prefacandu-ma nervoasa.Continua Kiley.
    -Bun.Mai stiti proiectul ala despre parteneriatul intre licee si universitati ?
    -Mhh...atunci cand am prezentat referatul ala plictisitor ?Nu as mai vrea sa mai faca asta o data.Mandy era directa si spunea tot timpul lucrurilor pe nume,iar astazi nu facea exceptie.
    -Exact la asta ma refer.
    -Kiley,despre ce e vorba ?Sper ca nu trebuie sa mai facem ceva de genul.
    -Stai linistita Annabella.E ceva mult mai impresionant.
    Dupa cate vedeam,doar Kiley considera referatele interesante,iar Mandy era de accord cu mine.Mi-era foarte usor sa-mi dau seama dupa expresia fetei,mai ales atunci cand ridica o spranceana.
    -Spune mai repede,fetito !o repezi Mandy.
    -Pregatiti-va,asezati-va comode,beti o gura de cafea...
    -Azi,Kiley !striga Mandy cu exasperare.
    -Mergem pe insula Craibeeeeeeeee!!!!!
    -WOW!
    -Superb,magnific,nemaipomenit!Tocmai de asta aveam nevoie:relaxare la mare,fara griji,fara parinti,fara scoala.Incepusem deja sa-mi fac o groaza de planuri cand vocea lui Kiley ma trezi la realitate.
    -Fetele,cu parere de rau va spun ca exista si o veste proasta.
    -La dracu,spune-o.Balmaji Mandy in barba.
    -Vine si facultatea la care e Andrew.Kiley spuse asta dandu-si ochii peste cap in semn de dezamagire.
    -Si vrei sa spui ca asta e ceva rau ?Inseamna ca ai innebunit.Kiley,draga mea,gadeste-te ca sunt o gramada de baieti superbi de la facultatea aia,iar Andrew(pe care in sfarsit o sa-l cunosc) nu o sa aibe timp sa te enerveze pe tine.Pentru ca vine,nu ?Adica presupun ca de asta esti nervoasa.
    -Annabella se poate sa ai dreptate si DA,normal ca vine.Unde aude de petreceri, »no school « ,fete si vacante,hop si el.
    -O sa te contrazic mai tarziu in legatura cu Andrew,acum spune-ne detaliile.Muream sa il cunosc si nu numai pe el,auzisem ca baietii de NYU aratau extraordinar de bine.
    -Pai,sa vedem.Plecam vineri seara cu avionul...
    -Cine mai vine din liceul nostru si cine vine din NYU ?
    -Mandy,stai asa.Iau lucrurile pe rand.De la noi nu mergem decat noi 3,pentru ca suntem de la liceu si nu au voie mai multe persoane,pe motiv ca avem bac-ul si chestii de genul asta,iar de la universitate toata clasa lui Andrew.
    -Ei de ce merg toti ?intreba Mandy suspicioasa.
    -Simplu.Pentru ca sunt in primul an de facultate si nu au cine stie ce examene pentru care sa invete acum si in plus directoarea lor e mult mai draguta,ba chiar am auzit ca merge pe sloganul-cat mai multa libertate.
    -Prostii...am inganat eu.
    -Problema ei.Ideea e ca acolo ne vom intalni cu cei cu care am facut parteneriatul si vom merge la niste cursuri impreuna,asta din cate am inteles.
    -Firar,deci nu am scapat in totalitate de scoala,ma informa Mandy.
    -Aha.Da universitatea cu care am facut parteneriatul nu e NYU ?
    -Ba da,dar nu numai.Pe langa ea mai e universitatea din Caraibe.Trebuie sa ma duc sa iau itinerariul dupa prima ora,dar oricum stiu ca avem cursuri 2 ore de la 14 :00 la 16 :00.
    -Eu zic ca e ok.Am zambit oarecum deoarece o vazusem in sfarsit si pe Mandy multumita de ceva.
    -Bun,si in rest ce mai facem ?
    -Avem 3,4 excursii si restul sa facem ce vrem noi.
    -Ahh,vis frumos.Foarte putin mai dura pana sa cad de-a dreptul intr-o mare de fantezii,dar clopotelul m-a trezit exact la timp.
    -Pe mine chiar ma enerveaza ca trebuie sa vina si verisor...
    -O mai taci,ii inchise Mandy gura.Hai mai bine la ore.
    -Are dreptate,dracusorul asta.Hai Kiley ridica-te,o sa ai timp destul sa visezi.
    Ii spuneam asa scumpei mele,Mandy,doar atunci cand era un pic rautacioasa sau poate prea directa,chiar adac stiam ca aproape toata lumea ii stia firea nebuna.
    Au urmat orele exact asa ca de obicei,fara noutati.Toata ziua ma gandisem exclusiv la mica noastra vacanta,despre care apropo nu stiam cat dureaza.Asta era urmatoarea intrebare adresata lui Kiley,cat timp aveam la dispozitie sa ne facm de cap.

    Drumul spre casa mi s-a parut extrem de usor,de parca nici nu as fi condus la o ora in care toata lumea se intorcea acasa de la serviciu.Iubitul meu parca plutea si la fel si eu.Trebuia sa o pun pe Lanya sa-mi cumpere niste cd-uri noi ca sa le ascult in timp ce-l conduceam.
    Ajunsa acasa,am rugat-o pe mama sa-mi pregateasca cele mai noi creatii ale ei,de primavara-vara,explicandu-i pentru ce imi trebuiau.
    Tata incepuse sa se uite cand la una,cand la alta,atunci cand a vazut intregile umerase de tinute in mijlocul casei si 5 ajutoare de-ale mamei,inclusiv Lili.
    -Bine.Poate cineva sa-mi explice ce se intampla aici ?Dar va rog,sa nu mai aud nimic de genul “nu te speria ca INCA nu transformam casa in depozit pentru haine “.
    -Firar,si chiar aveam de gand sa o folosesc pe asta.Spuse mama cu o ingrijorare ironica in voce.Am inceput sa rad,iar Lili abia se abtinea sa nu rada si ea.
    -Tata,plec vineri in Caraibe,stii tu,proiecte de la scoala.
    -Wow,chiar ma speriasem.Daca ma duceam eu la tata pe vremea mea si ii spuneam ca plec in Caraibe,ca doar « stii tu,proiecte de la scoala » mi-ar fi zis “sefule,nu asa se invata carte,daca nu esti bun mai bine stai acasa si bati mingea peste poarta,natzi-o tie,da-mi-o mie…”
    Intreaga casa,inclusiv Lanya,cea stricta incepuse sa rada,numai tata incerca sa fie cat putea de serios.
    -Tata,vremurile s-au schimbat si stii si tu.Incercam sa-i explic printre lacrimi de la atata ras.
    -Da,Annabella stiu.Incercam doar sa mai destind atmosfera,desi stii ca am dreptate.In fine.Cat stai ?
    -Pai nu stiu...trebuie sa o sun pe Kiley sa o intreb.
    -Si ce mai astepti ?Mama inca imi alegea tinutele.
    -Ai dreptate,ma duc sa o sun.
    Pana mi-am cautat telefonul,i-am sugerat Lanyei sa-mi pregateasca o baie relaxanta.
    -Alo?Kiley,stii ce vrui…
    -Nu e Kiley.Sunt Andrew,Annabella.
    Suna asa de bine numele meu spus de vocea lui.
    -Aaa..buna Andrew.
    -Buna.Te pot ajuta cu ceva ?
    -Vruiam sa vorbesc cu Kiley.Iar e plecata ?
    -Nu,de fapt acum vine...
    -Ti-am spus sa nu mai raspunzi la telefonul MEU,dobitocule !da-mi telefonu,ACUM !
    La celalt fir,se auzea vocea prietenei mele,certandu-se cu Andrew.Era oarecum amuzant,dar pe de alta parte imi displacea faptul ca nu se suportau.
    -Da,Annabella.Scuza-ma,dar tampitu asta face numai tampenii.Care-i treaba ?
    -Aaa...nu e nici o problema.A vorbit foarte frumos,la fel si data trecuta.
    -Data TRECUTA ?Ai mai vorbit cu el la telefonul meu ?
    -Ops,probabil daca nu ziceam asta viata lui nu ar mai fi acum in pericol,nu ?
    -Stai linistita,il OMOR-sper ca ma auzi ENERVANTULE –atunci cand nu o sa mai fie nimeni acasa.
    Din cate vedeam,Andrew nu era tocmai genul de persoana care sa transmita mesaje.Era un lucru bun de retinut.
    -Calmeaza-te Kiley.Te sunasem sa te intreb de cate zile e excursia ?
    -O saptamana,incepand cu vineri.In concluzie trebuie sa plecam de maine noapte pentru ca vineri dimineata sa fim acolo.
    -Aha,ok.Mandy stie ?
    -Da,am vorbit cu ea acum o ora,cred.
    -Ok,pai vorbim maine atunci.Te pup,noapte buna si inceteaza sa te mai certi cu Andrew.
    -Da,da cum zici tu.Noapte buna si tie.

    Sirul gandurilor mele,fu risipit de vocea Lanyei.
    -Domnisoara,baia e gata.
    -Multumesc,Lanya.
    Rareori ziceam multumesc,doar atunci cand vorbeam ironic sau eram ocupata cu altceva,in rest « merci-ul » era la ordinea zilei la mine.
    Urma o baie numai buna pentru a ma detasa de ceea ce se intampla.Iar la cat de obosita ma simteam,mama si Lili se vor descurca si fara parerea mea.Le-am strigat un “noapte buna” din capul scarilor si am plecat spre spatial meu mult iubit.
    Mireasma de liliac si iasomie ma imbia de la intrarea in imensa mea baie.Lanya imi pusese pana si lumanarele si batisoare parfumate.Scrubul meu cu aroma de ciocolata si zahar brun se afla pe marginea cazii,impreuna cu cateva petale trandafir alb si gelul de dus cu aroma de crin.Doua prosoape albe si cateva felii subtiri de castravete ma asteptau pe suportul de langa jacuzzi.Cu atataea obiecte de aromaterapie nu aveai cum sa nu te relaxezi.

Dupa ce mi-am terminat baia,am adormit ca un bebelus,neintrerupta pana dimineata de absolut nimeni si nimic.

Take a breath,take it deep-capitolul VIII

2010-01-22T13:50:00.000-08:00

Inca iubeam mirosul de flori de portocal.Lanya imi aducea in fiecare dimineata cate un buchet mare de flori,dar niciodata identic.Imi placea firea ei,caci stia sa combine mirosurile foarte bine si stia mereu ce-mi place.Erau foarte rare momentele in care o certam,dar imi trecea foarte repede.Nu sunt o persoana care sa tina supararea si asta il consider un dezavantaj.
   Ziua precedenta trecuse foarte repede,mai ales ca nu avusesem inca ocazia sa lamuresc problema cu Mandy si Kiley.Tocmai din acest motiv un telefon matinal nu cred ca deranja pe cineva.
   -Alo ?Mandy ?
   -Nu, nu e Mandy.Cine o cauta ?
   -As putea sa stiu cu cine vorbesc ?Vocea de barbat de la capatul firului mi se parea foarte cunoscuta,dar nu-mi dadeam seama cine era.
   -Andrew Mittman.Tu cine esti ?
   -Ooo...Andrew.Buna !Eu sunt o prietena de-a ei.Imi pare bine de cunostiinta.
   -De unde ma stii ?
   -Pai,mi-a spus ca esti verisorul ei.Vocea lui parea aspra,sau cel putin plictisita.
   -Aaa...ok.Uite,Kiley momentan nu e aici,si-a lasat telefonul in salon.Vrei sa-i transmit ceva ?
   -Spune-i doar ca am cautat-o.
   -Bine,dar cum te cheama?
   -Annabella.
   -Aaa,Annabella.Ok.Vocea i se schimbase,acum parea mult mai interesat sau poate cu chef de viata.
   -Ma stii ?
   -Da,normal.Te-am vazut la prezentarea Waldorf.
   -Da chiar.Scuza-ma,asa e.Pai bine atunci,mai vorbim.
   -Ok,te pup.Pa-pa.
   -Pa-pa.

   Ma cam socase convorbirea cu el.Vorbea foarte sexy si in acelasi timp flegmatic si nonsalant.Timbrul vocii lui era foarte asemantor cu cel al lui Daniel.Trebuia sa ma opresc,mai exact sa incetez sa compar toti barbatii cu Daniel.Desi era nesuferit si enervant,era destul de clar faptul ca ma fascinase.Eram o ciudata,dar nu in adevaratul sens al cuvantului.De fapt aveam niste gusturi ciudate.Carei fete i-ar placea de un tip ca el ?Needucat,mitocan,nesimtit,fara scrupule,afemeiat,bine imbracat,chipes,sexy,seducator,istet si cu o afinitate spre arta replicilor,era definitv visul MEU.Spre deosebire de el,Andrew nu parea a fi afemeiat si nebun,asa cum il descrisese verisoara lui.Poate nici ea nu-l cunostea indeajuns de bine,doar recunoscuse ca disparea de fiecare data cand aparea in peisaj.Din convorbirea de la telefon,parea un tip educat si oarecum interesat de persoana mea.Chiar speram sa fie un lucru bun.

   Era deja ceasul 10 :00,iar eu inca nu ma hotarasem in ce sa ma imbrac astazi la scoala.Mai bine zis ce sa asortez la uniforma.Nu era prea greu de cand imi instalasem un sistem de rulat hainele.Aveam o minicamera in care imi tineam toate tinutele,iar de cand tata imi instalase un sistem,prin care doar printr-o apasare a unui buton faceam toate tinutele sa roleze in fata mea ca pe podium(numai ca le aveam expuse pe manechine),imi era mult mai usor.Lanya imi aducea revistele de moda zilnic,inclusiv “Elle “ in care apaream pe prima pagina,datorita Eleonorei.Acum nu mai ramanea decat sa-mi aleg camasa,incaltamintea,accesoriile,geanta,coafura si machiajul.Luandu-le pe rand,am hotarat sa aleg camasa alba,Nina Ricci,cizmele albastru/maro,Louis Vuitton,geanta albastra,Gucci.Ca si accesorii nu am ales decat o esarfa din matase,legata la baza gatului,creata chiar de mama si un ceas Gucci.

Orele incepeau la 12 :30,iar eu aveam timp fix pentru a ma pregati si a pleca sa-mi ridic carnetul.In ciuda faptului ca facusem o nazbatie,destul de grava incat sa nu primesc prea curand permisul,tatal meu cel dulce a intervenit,dar nu degeaba.M-a pus sa-i promit ca nu voi mai face asa ceva vreodata sau chiar el,personal imi va promite ca nu voi mai pune mana pe vreo masina vreodata.Amintindu-mi de asta,l-am rugat pe Fabio sa ma conduca pana la sectia de politie.
   -Lanya,eu plec.Adu-mi geanta.
   -Dar miss Annabella,si notitele ?
   -Ma intorc.Pana vin sa-mi pregatesti iaurtul de fructe,ca sa-l iau la pachet.Nu am timp sa mananc acasa.Daca suna Kiley sa-i zici ca o sun cand ma intorc.
   -Da domnisoara.La revedere.
   -Pa-pa.
   Fabio ma astepta cu usa deschisa.
   -Buna,Fabio !
   -Buna dimineata,domnisoara Annabella !Aratati magnific astazi.
   -Merci.Acum hai urca.Nu avem timp de pierdut.Ma duci cat poti de repede la sectia de politie,nr.2.
   -Imediat ajungem.

   In 10 minute eram acolo.Fabio chiar se tinea de cuvant.Mi-am luat permisul fara nicio problema.Inca aveam timp ca sa ma intorc,sa-mi iau porche-ul meu iubit,notitele si iaurtul.In plus trebuia sa o sun pe Mandy.
   In urmatoarea jumatate de ora eram in drum spre liceu.Era o senzatie chiar noua :sa conduci legal.Era intr-un fel amuzant,caci practicasem condusul ilegal de mai multe ori fara ca tata sa afle.Daca se intampla cumva sa auda,ramaneam fara iubitul meu actual(asa abisnuiam sa-mi numesc porche-ul).
   Aveam numarul lui Mandy pe apelare rapida.
   -Alo ?
   -Da,Annabella ?
   -Mandy,unde esti ?
   -In drum spre scoala.Tu ?Mandy obtinuse permisul cu o luna inaintea mea si nu pierdea nicio ocazie sa ma tachineze cu fraze de genul:”vrei sa te plimb cu masina mea” sau “ce frumos merge astazi Mitsubishi Lancer al meu “.La inceput chiar reusea sa ma enerveze,dar pe parcurs ma calmam singura spunandu-mi ca peste cateva zile ma voi putea lauda si eu ca ea.
   -La fel.In porche-ul meu drag.
   -Ha ha ha.Ok am inteles.Azi ti-ai luat permisul.Faci cinste nu ?
   -Cu un iaurt sau o cafea ?
   -Amandoua.
   -Mai bine iaurt,cafeaua nu face bine.
   -Bineinteles.Si de asta o bem in fiecare zi,nu ?
   -Exact!Amandoua am ras zgomotos.
   -Auzi?
   -Cand am verificat ultima oara,inca auzeam.
   -Ok…l-ai vazut pe verisorul lui Kiley?
   -Da,o data la prezentare si a doua oara la liceu.
   -Cand a venit el la liceu ?
   -Mandy ai luat-o razna ?
   -Nu.Chiar nu.Andrew nu a venit niciodata la scoala.
   -Ba da a venit si l-ai vazut cu ochii tai.Erai foarte concentrata pe cearta lui cu Kiley,mai exact ieri.
   -Annabella,draga mea,faci o confuzie.Cel de ieri nu era verisorul lui Kiley,era dusmanul ei.Bine,mai exact dusmanul parintilor ei,da asta e alta poveste.
   -Tu vorbesti serios ?Eram la fel de uimita ca atunci cand mama mi-a zis la 9 ani ca nu exista Mos Craciun.Sau mai bine zis,eram intr-un fel dezamagita.Chipesul baiat, de care imi propusesem sa ma indragostesc nu era de fapt cine credeam eu ca e ?
   -Off !Tipu ala saten de ieri e fiul lui Joelle Davis,Archie.Sper ca ai auzit de candidatura lui Davis la presedintie si de numeroasele afaceri pe care le detine,printre care si numerosele baruri « Davillish » ?
   -Da normal ca am auzit.Dar ce legatura are cu Kiley ?
   -Ei bine,tatal lui Kiley,domnul Patterson e in conflic cu el de multi ani.Iar acum sper ca iti dai seama de ce Archie si Kiley se cearta,nu ?
   -Pentru ca s-au placut,fara sa stie de rivalitatea dintre parintii lor,iar acum cand au aflat,fiecare isi protejeaza familia ?
   -Wow,chiar esti isteata.Ei bine da,asa e.Eu chiar cred ca tin unul la altul,dar daca nu trec peste faza asta cu certatul prostesc,vor suferi calumea.In dimineata aia tocmai de asta te sunasem,sa-ti povestesc ideea si sa-ti sugerez sa ne punem pe treaba si sa ii ajutam.
   Acum ca stateam bine sa ma gandesc,nu era chiar totul pierdut.Inca nu-i cunosteam misteriosul verisor,decat vocea acestuia.Si judecand dupa asta,chiar avea sa ma intereseze oarecum.
   -Da Mandy,ai dreptate.Trebuie sa-i ajutam.Ne intalnim la intrarea in liceu,dupa ce parcam masinile.Unde esti acum ?
   -Uita-te in stanga ta.
   -Wow.Mandy era in masina,chiar langa masina mea.Amandoua la acelasi semafor.O sincronizare aproape perfecta.
   Cu siguranta aveam multe de discutat,si un plan bun de pus la punct. Cupidonul din mine va intra in actiune.Ma intrebam adesea daca cupidon se indragosteste vreodata.Sa fie oare o intrebare retorica sau sa aiba un raspuns categoric si ascuns?Ma chinuia destul de tare sa stiu ca nu ma miscau prea mult baietii pe care deja ii cunosteam.Poate aveam nevoie de ceva mai puternic,o doza mai mare din drogul meu preferat.

Smalltalk-capitolul VII

2010-01-16T09:48:00.000-08:00

Telefonul incepuse sa bazaie pe noptiera mea de culoarea mahonului.Arhitectura camerei era mai mult catre un stil medieval,dat fiind balchinul din centrul acesteia.Era cel mai confortabil pat in care dormisem vreodata si cu greu ma dezlipeam de el atunci cand trebuia sa plec in vreo vacanta.Dar dupa cum spuneam un tembel sau mai bine zis o tembela indraznea sa ma trezeasca la ora 08:00 mai ales dupa seara de care tocmai avusesem parte.Era Mandy...

-ALO !spusesem acest cuvant rastit si extrem de hotarat.
-Aoleo ceva nu e bine,Annabella.Stiu ca e 08:00 dar nici nu ai idee ce tocmai am aflat.Spuse Mandy cu o uimire in glas,ca si cum era pentru prima oara cand afla o veste de acel gen.
-Spune o data si lasa-ma sa dorm.Tineam sa ii precizez ca nu aveam chef de conversatii telefonice dis de dimineata.
-Te-ai trezit cu fata la cearsaf sau esti isterica din alte motive ?
-O haide Mandy zi-mi ce ai aflat si spune-mi ne vedem mai tarziu...chiar mai am nevoie de cateva ore bune de somn.
-Ha ha ha...mai Annabella vad ca ai uitat ca azi avem ore nu ?
-Poftim ???daca puteam tipam chiar mai tare,dar pentru mine inca nu trecuse faza de “wake up call “.
-Coboara de pe luna te rog.Mi-o spunea ca pe un sfat.
-Dumnezeule!Am uitat complet de scoala.Pa Mandy,vorbim apoi.
-Dar sta…
Si am inchis.Urma sa ii cer scuze mai tarziu,insotite bineinteles de un croissant si de cel putin o ora,destinata exclusiv barfelor si a ceea ce avea urgent sa-mi spuna.Pentru prima oara cand nu aveam timp sa ascult o noutate.Era pur si simplu un record.
Am strigat-o pe Lanya mai mult disperata.Aveam un noroc chior ca parintii nu erau acasa,asa nu ma alegeam cu o mustruruiala zdravana.
-Da domnisoara.
-Lanya adu-mi uniforma de scoala si camasa Chanel,cea alba cu volane.Eram hotarata sa ajung la timp la ore.Pregatirea mea pentru scoala si tabieturile zilnice nu puteau sa lipseasca.Un dus,urmat de o aranjare impecabila si o coafura adecvata ma-u facut sa ma simt mult mai bine.

Orele incepeau la 12 fix,iar mie imi lua 3 ore sa ma pregatesc. In plus aveam de facut un proiect pentru franceza ce nu mai putea fi amanat.Biblioteca ma astepta.
Mi-am inhatat geanta si notitele si am plecat cu Porsche-ul meu panamera,pe care dragutul de Fabian tocmai mi-l adusese de la spalat.Trebuia sa-mi iau carnetul abia a doua zi,dar in graba mea nu a mai contat condusul ilegal pe care urma sa-l practic.

Am dat drumul la sistem imediat ce m-am urcat in masina si am ascultat o singura melodie tot drumul-Jason Derulo - Whatcha Say.Era preferata mea din ultimele 2 zile.

    Mai aveam putin si proiectul,cadoul pentru Mandy,infatisarea fresh si calma erau gata.Lip gloss-ul nu trebuia sa-mi lipseasca,iar obrajii nu trebuiau sa fie palizi.Inca una mic retus si eram pregatita sa intru pe poarta liceului.Faceam toate astea pentru ca imi placea sa ma simt perfecta si pentru ca stiam ca toti urmau sa ma analizeze din cap pana in picioare,iar eu ca de obicei nu aveam de gand sa le las loc de comentarii contra.
   Ok…sa analizez situatia,rima persoana cunoscuta pe care o vad?Aaaa tipa aia Maeri care imi cerea sfaturi de moda.
   -Bu..bun..buna Anna..b..b..ella!Iarasi imi vorbea balbait.Tot timpul facea asta cand o intimida ceva,dar totusi eu nu eram delco o sperietoare si chiar mai vorbisem cu ea…in cand in cand.Ok,prima nota:sa fiu mai politicoasa.
   -Buna Maeri…frumoasa bratara.I-am zambit larg si plina de bunavointa.
   -Tu ai spus ca iti place b…bra..bratara mea?Era asa de uimita si fericita,de parca ar fi prins vreun bilet in culise la concertul lui Justin Timberlake.
   -Da e chiar finuta si se potroveste la tinuta ta de azi.Ok uite eu trebuie sa plec,ne mai vedem la pranz.
   -Multumesc din suflet,pa pa.Ochisorii negri ii straluceau ca doua pietre de onix si ma bucura faptul ca facusem pe cineva sa zambeasca.
   Urmatorul pas era sa ma intalnesc cu Mandy sis a-mi cer scuze,dar Carsten,capitanul echipei de fotbal m-a oprit.
   -Annabella!Ma striga ca si cum s-ar fi rastit la mine.
   -Da?am intrebat cu o oarecare superioritate.Nu-mi placea sa-mi vorbeasca de parca as fi vreuna din proprietatile lui.
   -Unde ai fost aseara?Te-am cautat disperat peste tot…spuse suparat.
   -Hey stai asa,Carsten.Faptul ca am fost impreuna in clasa a 6-a nu-ti da dreptul sa vrei sa-mi controlezi viata acum.
   -De fapt era clasa a7-a si eu chiar tin la tine.De ce nu vrei sa ma accepti ca si iubitul tau si sa fim fericiti ca atunci.
   -Alooo…trezirea aveam 13 ani pentru numele Lui Dumnezeu.Ce stiam noi ce e aia fericirea?Faptul ca ne pupam pe buze si imi dadeai ciocolate si prajituri nu a insemnat nimic.Eram copii!
   -Esti foarte cruda,Annabella…
   -DE AJUNS!Ce-i cu drama asta?Esti barbat,revino-ti.Rea as fi daca ti-as spune ca dupa ce am mancat toate acele dulciuri,mi-a luat aproape un AN sa slabesc.Iti dai seama ce inseamna asta?
   -Annabella te rog…
   -Nu ma rogi nimic.Ti-am explicat de atatea ori ca nu putem avea nimic impreuna pentru ca pur si simplu nu esti genul meu.
   -Ce nu am eu?sau ai pe altcineva?spunea asta cu un glas de fetita,lucuru ce il facea sa para si mai pampalau decat era.
   -Inceteaza sa ma mai rogi ceva ce stii bine ca nu o sa se intample si daca chiar te intereseaza,nu nu am pe nimeni.Sper ca acum te simti mai bine…
   -Ce bineeee!Asta inseamna ca inca mai am o sansa.Tot ce ii explicasem pana atunci fusese in zadar.Era ca si cum m-as fi obosit sa-i explic unui copil de ce nu e bine sa manance prea multe dulciuri.
   -Faci ce vrei,eu chiar trebuie sa plec.Paaa…si i-am facut cu mana intorcandu-ma cu spatele in acelasi timp.Acest gest era destul de nefiresc pentru mine,deoarece nu renuntasem niciodata la lamurirea unei probleme.Dar pentru toate era un inceput.

Am ajuns la terasa unde beam cafeaua cu fetele mele,inaintea orelor.Desi era o zi de ianuarie,pe cer regaseam soarele,lucru ce ne permitea sa ne savuram afrodisiacul in aer liber.Deja o zarisem pe Mandy si mai aveam exact timpul necesar pentru a face ce-mi propusesem(20 de minute).
-Hey Mandy!Uite pentru inceput ia asta si te rog mult mult sa ma ierti.Chiar nu vruiam sa-ti inchid asa de brusc,dar nu aveam destul timp.
Mandy se uita parca prin mine si chiar aveam senzatia ca nu ma asculta.
-Mandy?Esti aici?
Tot nu-mi raspundea.
-Bun…cine esti tu si ce ai facut cu Mandy?
-Ha?
-Aoleo am sperii…unde e Mandy?
-Annabella stai asa…scuze,dare ram atenta la altceva.
-Si de asta ma lasi sa vorbesc aici singura,oferindu-ti scuzele mele pentru azi dimineata?
-Annabella taci si uita-te!Imi arata banca de langa cel mai apropiat stejar de terasa.Acolo se aflau Kiley si VERISORUL ei?
-Ce cauta el aici?Si mi se pare mie sau se cam cearta?
-Nu,nu ti se pare.Despre asta vruiam sa-ti vorbesc de dimineata.E si el aici la liceu cu noi.
-Dar nu ziceam ca e mai ma…
-Ssshhhttt!Imi facuse pana si semn cu mana sa tac.Mandy era prea concentrata pe dicutia celor doi,in concluzie nu prea aveam cum sa o scot din transa sis a vorbesc normal cu ea.
-Mandy,draga mea,cand iti revii cauta-ma.Pana atunci tine croissantul asta.Am plecat la ore.In caz ca nu stii unde sa ma gasesti,am franceza prima ora.
-Bine bine,acum da-te la o parte ca nu vad!
Inca nu-mi venea sac red ca o interesa atat de tare o cearta intre Kiley si verisorul ei,Andrew.Un lucru nu intelegeam:cum de venise la liceu cand de fapt trebuia sa mearga la facultate.Ceva nu era bine,iar eu urma sa aflu totul,poate chiar de la Kiley.Cat despre chipesul acela,tot nu-mi dadeam seama cum de nu se intelegea bine cu verisoara lui.Era imbracat casual,iar parul sau castaniu stralucea in razele soarelui.Auzisem astfel de comparatii in cartile despre zeii greci,dar pentru mine era pentru prima oara cand gaseam o asemanare intre barbatii descrisi ca fiind puternici,destepti si nu in ultimul rand superbi ca si inaftisare.As putea spune ca era de fapt pentru a doua oara,caci Daniel imi trezise fiori ce-mi strabateau tot corpul,la fiecare cuvant al sau rostit.Dar imi promisesem ca imi voi lua gandul de la el,mai alea ca probabilitatea de a-l mai vedea vreodata era una foarte mica,pe care insa o luam in considerare.Acest lucru ma facea sa ma simt furioasa pe mine insami.

-Some mistery?-Not at all!-capitolul VI

2010-01-13T14:24:00.000-08:00

-Eleonor,scuza-ma pentru intarziere.
-Aaaa,draga mea.Vino sa te pup.
-Am avut ceva urgent de rezolvat.Unde as putea sa-mi pun si eu cadourile astea?
-Uuuu,ce avem noi aici?Gucci si Vuitton.Frumos.Chiar imi plac.
-Merci.
-Amber ia tu cadourile Annabellei si du-le la mine in birou,iar tu frumoaso urmeaza-ma te rog.
Am urcat pe acoperisul cladirii,care nu mai parea a fi un acoperis,ci mai degraba un décor pentru sedinte foto.
-Ei bine,draga mea,treci la imbracat si machiat.In cateva minute facem cateva “fashion pics” si a 2-a zi apari pe coperta revistei Elle.
-Poftim?am intrebat mirata.
-Aaaa in caz ca nu ti-am spus,vei fi imaginea colectiei mele.
-CUM?Vorbesti serios?
-De ce te-as minti?
-Si Blair ce spune despre asta?
-Fiica mea e fiica mea si stie bine ca mi-am dorit-o pentru creatia asta,darn u poate pur si simplu sa fie in largul ei asa ca am ales pe altcineva.Sper ca esti de accord nu?Asta nu ca as accepta un refuz,dar sa fiu sigura totusi.
-Dar nu vreau sa se supere pe mine.
-Nu se va supara.A inteles si ea asta.
-Atunci te ajut cu mare placere.Am plecat la probat.

Timp de 2 ore cat a durat sendita nu am oboist deloc.Inca imi mai doream sa mai pozez,dar stiam ca trebuie sa-mi pastrez destula energie pentru seara ce urma.Parintii,fetele si toate cunostiintele,dar si presa trebuia sa ma gaseasca incredibila,cu un look debordant.
Nu mai aveam decat o ora de dispozitie sa ma deplasez la locul prezentarii si sa ma pregatesc atat emotional,cat si fizic.Eleonor avea foarte mare incredere in mine,caci nu ma lasase sa fac nicio repetitie pe podium.Spunea cu mare indarjire ca un model se vede daca e cu adevarat bun atunci cand defileaza pentru prima data pe un podium nou.Intr-un fel imi dadea incredere in mine,dar ma si speria.Imi doream sa fiu “domnisoara perfectiune” si chiar speram sa reausesc.

Ma hotarasem sa mai dau o raita pe ici,pe colo sa vad ce lume venise.In acel moment am zarit niste ziaristi si fotografi extreme de agitati.Incercam sa vad despre ce e vorba si cu uimire mi-am dat seama ca minunata mea prietena Kiley sosise si nu SINGURA.Un baiat inalt,brunet,cu parul putin ravasit,ochii verzi si o statura destul de impunatoare si nepasatoare o insotea.Era absolut superb,nici ca mai vazusem un asemenea exemplar pana atunci.Un singur lucru ma intriga.Cine era?Si ce personalitate intruchipa,incat reporterii sa se inghesuie sa-i fotografieze?Kiley era cunoscuta din propria sa firma de creatii,dar eram sigura ca nu ea era cea care facea atata valva,ci acel baiat.Cu siguranta o voi ruga sa-mi faca cunostinta cu el.
-Annabella?Draga mea,tu urmezi.
Hachi,asistenta chinezoaica a Eleonorei ma striga.
-Acum vin.

Trebuia sa ma concentrez,creatiile Eleonorei imi venea mereu perfect si se potriveau cu stilul meu,dar tot aveam emotii din cauza reactiei parintilor si a invitatilor in general,dar acum in special a acelui baiat la care inca imi mai ramasese gandul.
Urmam.Privirea sus,fara a exprima vreo stare,corpul drept.Imi aminteam fiecare pas si nimic rau nu avea ce sa se intample………Asta pana cand mi-am agatat rochia ce urma sa o port intr-un umeras.Eram disperata.
-Dumnezeuleeeee!NU se poate asa ceva,nu mi se poate intampla mie.Nu acum!Trebuie sa o rezolv cumva.
Modelul dinaintea mea aproape ca isi termina defilarea,iar eu inca nu rezolvasem cu rochia.Nu aveam timp sa o schimb si nici sa o repar asa ca m-am hotarat.Am hotarat sa rup de jur imprejur rochia pentru ca partea agatata sa dispara,iar voalul de pe dedesupt sa se vada ca un tiv.

Aparitia mea fusese socanta atat pentru Eleonor,cat si pentru invitati.Inca nu-mi dadeam seama daca ramasesera cu gura cascata in sensul bun sau cel rau.
Dup ace defilarea a luat sfarsit,Eleonor a venit ca intr-un fulger la mine.
-Annabella!!!Cum ai facut asta?
-Paii…s-a cam agatat si trebuia sa rezolv cumva.Scuza-ma Eleonor.Pe cuvant,iarta-ma.Nu am vrut…
-Annabella,TACI!Toti spun ca e cea mai frumoasa creatie.Iti multumesc din suflet.Chiar nu am gresit cand te-am ales.Acum mergi si schimba-te pentru cocktail.
-Mi-ai luat o piatra de pe inima.Pentru inceput am crezut ca nu o sa vrei sa ma mai vezi vreodata.Ne vedem apoi.
-Ok.

Am defilat cateva minute printre invitati si am facut conversatii,dar scurte,caci trebuia sa ma schimb.A doua tinuta e o piesa obligatorie la un astfel de eveniment pentru mine.Imi alesesem o alta rochie,de data aceasta semnata de Chanel fall spring.Destul de “dulce” as spune eu.

Am defilat cateva minute printre invitati si am facut conversatii,dar scurte,caci trebuia sa ma schimb.A doua tinuta e o piesa obligatorie la un astfel de eveniment pentru mine.Imi alesesem o alta rochie,de data aceasta semnata de Chanel fall spring.Destul de “dulce” as spune eu.

In momentul in care ma pregateam sa-mi iua ceva de baut si sa merg la mama sa ma felicite ca de obicei am zarit-o pe Kiley discutand in contradictoriu si destul de aprig cu un baiat.Era destul de inalt,saten spre blond si purta un costum Alexander Mcqueen.Arata chiar foarte bine si dadea o nota de mister.Probabil era verisorul ei.Tocmai cand ma hotarasem sa intervin in discutia lor pentru a o calma,o voce deosebit de calma m-a oprit in loc.

-Inca simt nevoia sa plec de aici.
-Scuza-ma,se poate sa te intreb de ce?
-Chiar crezi ca ma pasioneaza vizionarea unor intepate in rochii semnate de fiece creator?
-Poftim?As putea sa te intreb cum te cheama?
-Ia vezi,ai putea?
-Incercam sa fiu doar politicoasa,iar in caz ca nu ti-ai dat seama si eu ma aflat printre acele “intepate”.
-Oooo ba da stiu.Te-am observat.Si ce vrei sa spui cu asta?
Gheata din whisky incepea sa se topeasca,la fel ca mine in prezenta lui.Era foarte direct si in acelasi timp enervant de perfect.Acum ii vedeam conturul fetei mult mai bine.Era chiar tipul cu care Kiley intrase la prezentare.Cu siguranta o voi pune sa-mi faca cunostinta.
-Aha,deci cu asta vrei sa spui ca m-ai urmarit cu atentie?Acum era momentul in care asteptam sa se eschiveze.Un dracusor,inauntrul meu incepea sa rada malefic.
-Am spus ca te-am observat.Cum iti inchipui ca nu te observam din moment ce toata lumea astepta rochia care ai purtat-o.
-Mda.Eram dezamagita de raspuns,iar dracusorul incepea sa fie trist,iar mien u-mi placea sa fie trist.Intrasem intr-o discutie care in acelasi timp imi placea,dar ma facea sa par inferioara in raspunsuri.Insa,nu aveam de gand sa renunt asa usor.
-Mda?un zambet ii aparuse in coltul gurii,bine definite.Din gestul lui intelesesem ca reactia mea fusese cam seaca.Era timpul sa adaug un strop de sos picant acestei dicutii.
-Nu de alta,dar nu vreau sa continui.O intrebare as mai avea:de ce ai venit aici,daca nu-ti place?
-Buna intrebare…nu am ce zice.Nu ma intelege gresit.Imi place ceea ce e dupa prezentare.
-Sa inteleg ca pe tine te incanta bautura si flirturile de la cocktail-uri?
-DA.Chiar da.
-Esti foarte superficial…?Cum ai zis ca te cheama?
-Nu am zis.Dar daca tot insisti cu asta,ei bine ma cheama Daniel.
-Aha,careva sa zica,Daniel.
-Chiar asa,Annabella.
-De unde imi stii numele?
-Nu pot sa cred ca ma intrebi asta.Toata lumea te stie.Annabella in sus,Annabella in jos,creatii proprii,prezentari de moda,gama proprie de bijuterii.Vrei sa ma continui?
-Sa inteleg ca te-ai interesat de persoana mea?Vruiai sa vezi daca nu cumva o terorista sub acoperire va ataca asta seara petrecerea si trebuia sa-ti pazesti bautura?
-Esti ironica.Pentru stiinta ta proprie,Kiley vorbea despre astea.De la ea stiu.
-Da,acum ca-mi aduci aminte,de cand o stii pe Kiley si de ce nu mi-a vorbit niciodata despre tine.
-O stiu pe Kiley de o viata si nu cred ca am de ce sa fiu subiectul vostru de barfa.
-Esti irascibil.Pentru stiinta ta proprie,daca imi povesteste ceva, o face pentru ca e prietena mea,nu pentru a gasi subiect de barfa.Iar acum te rog sa ma scuzi,dar am alte lucruri mai bune de facut,decat sa ma contrazic cu un mitocan,ce nu apreciaza NIMIC.
-Da,da,cum spui tu.
Tocmai facuse un semn cu mana,ca si cum nu l-as fi interesat de jignirile mele.Chiar era un needucat.Din acel moment imi propusesem sa nu mai vorbesc cu el,niciodata,iar in fata lui Kiley nici nu aveam de gand sa mai deschid acest subiect.

Petrecerea era pe terminate,iar Mandy inca mai umbla ca o nebuna.Era asa de energica,niciodata nu obosea.Era o fire vesela si mereu ma binedispunea,dar acum era un moment in care singurul lucru de care aveam nevoie era o baie calda si relaxanta,iar mai apoi un somn.
Eleonor isi lua ramas bun de la invitati,iar eu am profitat de moment sa o pup de la revedere si sa plec.Desi ma enervase extreme de tare Daniel tot nu puteam uita chipul lui perfect si corpul bine definit intr-un costum Dior.(avusesem timp sa speculez aceasta informatie).Un lucru regretam.Nu o rugasem pe Kiley sa-mi faca cunostinta cu verisorul ei misterios.Dar si maine era tot o zi si speram ca era una mai lejera.

Back stage-reunion-capitolul V

2010-01-10T13:11:00.000-08:00

-Drageleeeeee meleeeeee!Si am alergat spre masa unde stateau,de la cafeneaua noastra preferata-Grand lux café.Aratati superb!Minunat!

-Stai asa Annabella!Se repezi Mandy.Pot spune ca arati deplorabil.
-Poftim?Adica,stiu ca nu am avut de unde sa iau haine asa ca voi,dar ma multumesc si cu New York.
-Naroado!Glumeam,nu mai stii de gluma?Ce-ai patit?
-Scuze fetele,dar chiar mi-a fost dor de voi.Kiley arati minunat.Waiii asta e geanta Gucci handbag fall winter???
-Chiar asta!Wai,nici nu stii cat imi place.Mi-ar fi placut sa vin cu voi sa-mi iau si eu.
-O hai…stii foarte bine ca nu ne place sa te vedem suparata,tocmai de asta ti-am luat noi ce vruiai tu.Aceasta minunata piesa Gucci e a ta.
-Mandy?vorbesti serios?
-Normal.
-Wai fetele,sunteti niste scumpe.Multumesc mult.Promit sa va fac cate un cadou imediat ce colectia mamei intra in magazine.

-Apropo de asta.Linsday’s couture e in mare voga in Paris.
-Kiley,nu pot sa cred!Super veste.Mama sigur se va bucura.
-Aaaa si inca ceva,sa nu uit.Stii cizmele alea negre Louis Vuitton?
-Normal.Inca sunt pe lista de asteptare la ele.
-Ei bine te-as sfatui sa te retragi pentru ca tocmai ti-am adus unele.

-Feteleeeeeee sunteti geniale!Va iubesc!Si ne-am imbratisat toate,de parka nun e mai vazuseram de ani buni.
Mi-au facut niste cadouri superbe,chiar peste asteptarile mele.Am ras o gramada de prostiile spuse de Mandy si cu ocazia asta le-am povestit ce am facut cat au lipsit.
-Se pare ca nu ai pierdut vremea cu cineva care nu merita.Spuse Kiley cu o dezamagire in glas.
-Ha?ce vrei sa spui?doar nut e referi ca ai pierdut vremea cu Mandy si ca nu merita nu?Spune-mi,nu v-ati certat nu?
-Aaaaaa nuuuu!Ar fi ok,daca ar fi fost vorba de asta.Zise Mandy abia abtinandu-se sa nu rada.
-Atunci?
-Kiley s-a procopsit cu un verisor putred de bogat.
-Si nu stiai de el sau cum?
-Ba bineinteles ca stiam.Il evitam de fiecare data cand auzeam ca vine pe undeva unde eram si eu.
-De ce?
-Pentru ca nu m-am inteles cu el niciodata.
-Bine,Kiley incearca sa fii cursiva si sa nu mai faci pauze ca sa mai strecor eu cate o intrebare si tu sa continui abia apoi.Povesteste tot,cap-coada.
-Bine bine.Il chema Andrew Mittman.Nu stiu daca ai auzit de senatorul ala Mittman,ei bine el e copilul lui si verisorul meu.Are multi bani si e un rasfatat.Are 19 ani si umbla noaptea ca un nebun prin cluburi.E un afemeiat si jumatate si ai mei se asteapta ca sa fiu draguta cu el cat sta la noi.
-Si de ce sta la voi?
-Pai taicasu l-a adus in New York la facultate- NYU si pana nu e gata casa lui nu are unde sa stea.
-Pai daca tot zici ca are bani,de ce nu sta la un hotel?
-Ai mei au insistat sa vina la noi ca doar suntem rude.
-Nu-ti mai da ochii peste cap ca pari fitoasa.Spuse Mandy cu o voce certareata.
-Si e chiar asa greu sa stai cu el cateva zile?
-Pai nu e vorba de cateva zile.E vorba de 3 LUNI!
-In acest caz te compatimesc.
-Chiar asa.Se planse Kiley.SI cum nu ar fi de ajuns,asta seara trebuie sa ma insoteasca la prezentarea Waldorf.Chiar sunt suparata.De fapt sa fiu sincer si el e invitat de onoare ca si mine,dar ma calca pe nervi ca trebuie sa vina si infumuratu ala.
-Vai am uitat!Fetle trebuie sa fug.I-am promis lui Eleonor ca merg sa-i probez creatiile.Fetele va iubesc si multumesc pentru cadouri.XOXO
-Pa-pa dragoste!Spuse calm Kiley,cam afundata in gandurile ei.
-Ceeee???Esti model,pe podium asta seara la Waldorf?
-Mandy nu stiai?
-Nuuuuu…nerecunoscatoare-o.Mai vorbim noi.
-O haide Mandy stii bine ca nu am avut cand sa va zic.
-Stiu si glumesc naroado.Hai te pup.Fugi!
-Ok.Pa fetele!

Party and after-capitolul IV

2010-01-10T11:44:00.001-08:00

-Bine ati venit!Se auzea vocea lui Angelo.
    Inca nu puteam iesi.Nu-mi puteam face aparitia pana cand nu se termina prezentarea.In sfarsit venisera TOTI?Am ramas uimita!Stiam ca nu ar rata o ocazie de genul asta,dar chiar sa vina toti?Locuri erau destule,dar ma intriga.Nu cred ca erau ei chiar asa de interesati de moda.Dar bineinteles,cum de nu mi-am dat seama pana cum?Vor doar sa vada cine e cenusareasa.Pun pariu ca vor ramane cu gura cascata.
    Defilarea fetelor i-a lasat pe toti cu gura cascata.Acum e momentul sa-mi fac aparitia.
    -Iar acum,doamnelor si domnilor,creatoare sic ea care s-a gandit la toate aceste minunatii,Annabella Quinlan!
    Am pasit elegant si zambind pe podiumul argintiu.Alesesem o tema mai rece pentru décor,lucuru ce-mi placea.
    -Buna seara tuturor si ma bucur ca sunteti aici alaturi de mine.Dar nu sunt singura care va asteapta.Am placerea sa va prezint o adevarata cenusareasa transformata total in printesa:Cassie Ryan!
    Nebuna facea exact cum o indrumasem.Pentru mine sa pasesc pe podium era foarte simplu,iar aplauzele nu ma mai miscau prea mult,in schimb pe ea o marcau.Simteam ca e emotionata,dar se stapanea foarte bine,lucru ce o facea sa creasca in ochii mei.Si ca tot vorbind de ochi,ei bine baietii orbisera de frumusetea noastra pentru ca aveau la propriu gura cascata,iar fetele aveau ochii aproape scosi din orbita de furie si invidie.Toate isi doreau sa fie acolo in locul nostru,dar nu meritau nici un sfert.
    Cocktail-ul de dupa a fost foarte placut.Am fost admirata ca de obicei,iar Cassie foarte bine complimentata de catre baieti.In sfarsit ajunsese acolo unde doar visase.
    De ceva timp imi cam statea mintea la ceva.Aveam chiar tot ce si-ar putea o fata dori,dar nu-mi placea de nimeni.Incepeam sa ma ingrijorez.In fine.Aceste ganduri le spulberam tot timpul intr-o clipita cand imi aduceam aminte de ceva legat de moda.Se pare ca tot ce tine de fashion ma calma.Ciudat mod.Radeam in gand de mine insami.

    A doua zi m-a trezit la 12 fix .Aveam ceva cearcane.Am pus-o pe Lanya sa-mi aduca o masca de fata si niste castraveti.Trebuia intr-un fel sa-mi revin.Mi-am petrecut sambata in casa si vorbind la telefon cu Cassie,care era foarte incantata de petrecere.
    Abia asteptam ziua de duminica,cand Kiley si Mandy ajungeau acasa.Nu asteptam asa mult cadourile,cat asteptam firea lui Mandy,nebuna si mereu vesela.Avea niste expresii care ma faceau sa rad de fiecare data.Cassie era aici,darn u puteam vorbi cu ea ceea ce vorbeam cu ele.Kiley era frumoasa,dar foarte tupeista.Ma intelegeam bine cu ea si ne potriveam la gusturi.Din aceasta privinta eram deja sigura ca o sa-mi placa ce si-a cumparat.
    Sambata seara am vorbit cu ele la telefon,dar foarte putin pentru ca mama avea ceva treaba cu mine,mai exact sa-i probez niste rochii noi si sa-mi dau cu parerea.Legea noastra era :”fashion before all”.Sincera sa fiu nu-mi fusese mai dor de ele ca atunci.Abia asteptam sa vina.

Access all areas-capitolul III

2010-01-10T11:08:00.000-08:00

-Ei bine,Cassie am aparatul la mine si mi-a mai venit o idée geniala.
-Facem poze?
-Normal,dar mai intai facem altceva.Hai la Nina Ricci!
-Ok.Parca e un vis!
-E realitatea.Ia sa vedem ce ti se potriveste.Uite asta si asta,iar asta ar merge cu asta.
-Wow…nu sunt cam multe?
-Vrei sa spui ca doua bluze, o camasa din asta superba lunga si doua perechi de blugi sunt multe?
-Cam da.
-O intrebare si fara sa te superi.Tu de unde faci cumparaturi?
-Pai de pe unde apuc,iar verisoara mea,Miky imi mai trimite cateva haine din Oklahoma.
-Dumnezeule.Scuza-ma dar e inadmisibil asa ceva.La un liceu ca al nostru nu poti umbla cu haine din Oklahoma sau de pe unde apuci.Fugi si probeaza astea pana nu ma enervez si aleg tampenii.
Amandoua chicoteam.
-Annabella?
-Da?
-Sunt absolute superbe hainele.
-Da intradevar arati foarte bine in ele.Hai sa-ti fac o poza.Ce-i cu zambetul asta?Razi!Razi ca si cum ai fi in lumina reflectoarelor si toata lumea te-ar apluda.Vei fi cu siguranta un model excelent,iar daca inca nu esti,te voi face eu.
-Multumesc mult de tot!Si m-a imbratisat.
-Cassie uite ce rochie!!!Balmain fall…cum sa nu.

-Chiar e frumoasa.Ochii ii straluceau la vederea acelei rochii.Cu siguranta si-o dorea.
-Ei bine, asta va fi rochia ta de diseara.Am zambit larg.
-Ohh…nu nnuu pot sa accept,deja e prea mult.Iti multumesc pentru tot,dar nu.
-Oooo ba da.Intra.O vei proba fie de buna voie,fie cu forta.

M-am invartit pe acolo pana draguta de Cassie a probat minunata rochie.Pana si eu am ramas uimita.Rochia ii venea perfect,de parka ar fi fost facuta special pentru ea.Am cumparat-o si am plecat mai departe in cautare de o rochie pentru mine.Mi-am gasit una la Rodarde,dar nu ar fi vrut sa o port pentru ocazia din acea seara.

Am continuat sa cautam si in sfarsit am zarit rochia :Luxe Babydoll dress,semnata Robert Rodriguez Lace & Cocktail dress.Perfecta pentru ce-mi trebuia mie.Aproape ca terminaseram cumparaturile si nu mai aveam la dispozitie decat 2 ore de aranjat rochiile.Acum nu mai ramane decat sa-mi sun modelele.

-Alo,Lili?
-Da,cine e la telefon?
-Annabella.Mama e pe acolo?
-Nu,dar pot face eu ceva pentru tine?
-Cu siguranta.Am nevoie urgenta intr-o ora de 10 modele.
-Sa le sun pe cele de le-ai mai avut in fashion week sau pe cele mai noi?
-Astea noi si din alea vechi,cheam-o pe Jules.
-Bun,sa vad ce pot face.Te sun dup ace vorbesc cu ele.
-Merci Lili.Trebuie sa inchid.Vorbim mai incolo.
-La revedere.

-Cassie,tocmai am vorbit cu asistenta mamei.Imi face rost de modele.Acum hai sa mancam ceva.Presupun ca ti-e foame nu?
-Nu prea vreau sa ma umflu,chiar vreau sa arat bine.
-E un bun pas.A fost o incercare,sper ca ti-ai dat seama.I-am facut cu ochiul.
-Ce bine ca am trecut-o.
-Acum mergem acasa.Hai sa coboram noi la Fabian.

In timp ce coboram am avut o ciudata senzatie.Nu mai ajutasem asa de mult pe cineva vreodata si faptul ca ea era fericita ma facea sip e mine sa zambesc si in plus era foarte glumeata asa cum imi placea mie.Imi lipseau fetele mult,dar cu Cassie alturi timpul fara ele trecea mai repede.

-Fabian!Vino si ajuta-ne te rog.
-Sigur ca da,domnisoara.Unde e urmatoare oprire?
-Acasa.
-La cine?
-La mine,Fabian.Si spunand asta m-am cam rastit la saracul om.Eram doar stresata
-Imediat domnisoara.
-Scuza-ma Fabian.
-Nu trebuie sa va cereti scuze la cineva ca mine.

Cassie asculta conversatia noastra fara sa scoata un cuvant.Probabil era in lumea ei acum.Nici nu avea habar ce planuri inca mai aveam pentru ea.
-Alo,Damario?
-Buna ziua frumoasa Annabella.
-In 10 minute te vreau la mine acasa si adu-ti intreaga echipa.Ai de coafat si machiat 12 fete.
-Cum spui tu.Am si zburat.
-Pa-pa.
-Paaa.XoXo

-Cassie,hai la etaj.Ne aduce Fabian cumparaturile.O sa-i spun Lanyei sa ne aduca ceva de rontait.
-Lanyaaaaaaaa!!!!!!
-Da miss!
-Ea e Cassie.Vreau sa ii mobilizezi pe toti si sa-mi faci spatiu in salonul ala mare de oaspeti pentru 10 manechine si stii si tu despre ce e vorba.Vine o echipa de make up-eri sa le aranjeze.Pe Damario sa-l trimiti la mine in camera.Cand sosesc modelele sa ma anunti.
-Alo?spune Lili.
-In 15 minute o sa ajunga modele la tine.
-Raman datoare.Pup dulce.
-La fel.Pa-pa

-Fabiaaaaannnn!!!
-Da?
-Fugi la atelierul meu, ala de la magazinul mare “Annabella’s luxe” si roag o pe Daila sa-mi trimita noile mele creatii.Stie ea despre ce e vorba.In 15 minute sa fii aici.
-Domnisoara Annabella?v-am pregatit baile.
-Ok.Lanya du in baia lui Cassie un prosop mare si adu-mi scrubul cu cicolata si zahar brun.
-Cassie?Vrei sare de baie?
-Nu,mi-e bine si asa.Ma duc,ca sa-mi ramana timp apoi.

Au urmat inca 2 ore de ranajare completa:bai relaxante,crème hidratante,mirosuri placute,aromaterapie,rasfat,machiat,coafat,aranjat.Fiecare detaliu era la locul lui.Angelo reusise cu adevarat sa faca un miracol,iar Damario imi aranjase modelele si pe Cassie,de mai aveam putin si nu o mai recunosteam.Aratam intradevar spectaculos.TImpul se scurgea repede,caci aveam foarte multe de pus la punct.
La liceu ma astepta Angelo bine pus la punct cu fiecare detaliu.Eram de-a dreptul impresionata cat de multe relizasem in 5 ore,bineinteles cu ajutorul tutror celorlalti.Dar cel mai mandra ma simteam de Cassie,care arata ca o adevarata papusa:ochii ei verzi straluceau cub machiajul argintiu,perfect imbinat cu rochia mulata pe trupul ei firav.Parul il avea strans intr-un coc din care curgeau cateva suvite bucalate si castanii.Era intradevar pregatita.Eu insa imi aranjasem rochia mea perfecta cu tul,iar de maroul ce-mi inconjura ochii albastri nu prea aveam ce sa zic,caci era opera bunului meu prieten.Parul meu cu nuante de blond imi lumina fata,inconjurata de o mare de onduleuri.Ma simteam chiar foarte bine.
Ne-am mai fandosit putin pana ce inviatii au inceput sa apara.Nu stiu cum,dar si presa a auzit de acest eveniment.Desi daca stau mai bine sa ma gandesc,poate chiar directorul innebunit dupa publicitate i-a anuntat.Oricum nu mai conta,din moment ce totul era perfect.

Superstars only-capitolul II

2010-01-10T07:35:00.000-08:00

Inca mai am timp pentru ceva.Of…chiar am nevoie de Mandy sa ma ajute cu imprastiarea vestii.Ma conformez si incerc sa ma descurc singura.Cred ca stiu pe cineva care ma poate ajuta.

-Hey!Cassie!Cassie!
-Eu?
-Daca mai vezi vreo alta Cassie aratami-o.
-Scuza-ma Annabella.Chiar nu mi-am imaginat ca ma strigi pe mine.Noi nu prea vorbim.
Cassie era singura fata in care puteam avea incredere atunci prietenele mele erau plecate.Era asa mica si inocenta.
-Pai asta cam asa e,dar e un inceput pentru toate.Vino putin ca nu musc.
-Au Doamne…fetele o sa ma invidieze ca stau de vorba cu tine.O urma de fericire se citea in ochii ei verzi.Imi placea de ea ca si aspect,dar nu stia sa se imbrace mai deloc.
-Nu vrei mai bine sa ma ajuti cu ceva si atunci te asigur ca o sa le dam pe spate de-a binelea?
-Sssiiguurr ca DA!Spune-mi cu ce te pot ajuta?
-Uite la ce ma gandeam…ce-ar fi pentru inceput sa mergem la niste cumparaturi?
-Bineinteles,dar …Ceva o intrsitase.
-Ce-i?
-Stii eu nu am bani sa-mi cumpar haine asa de frumoase ca ale tale.
-Aaaaa…asta era problema.Nu-i nimic.Fac eu cinste si asa trebuie sa te rasplatesc cumva pentru ajutorul pe care o sa mi-l dai cat de curand.
-Nu pot accepta Annabella.
-Ba sigur ca poti,ba chiar o sa o faci.
-Stii ceva?Un zambet ii aparuse pe chip.Esti foarte draguta,chiar daca multe zic ca nu-i asa.
-Merci Cassie,dar nu avem timp pentru prostii.Hai sa mergem!
-OK.

Mi-am chemat soferul.Speram doar sa vina cu Land Rover-ul,masina mea preferata pentru shopping.

-Super…Fabian mi-a citit gandurile.Hopa sus in Land Rover,Cassie!
-Buna Fabian!
-Buna ziua domnisoara Annabella!Unde mergem azi?
- Manhattan Mall.Pentru inceput.
-Pentru inceput?intreba mirata Cassie.
-Normal si in plus nu avem decat 3 ore la dispozitie.
-Daca nut e superi,pentru ce?Ce o sa urmeze apoi?
-Nu fii curioasa,o sa afli imediat.
-Alo!Angelo?Stai sa-l dau pe difuzor.
-Madmoiselle Annabella!Bonjour!
-Buna!Fii atent.Am nevoie de ajutorul tau.Spune-mi te rog cat de repede poti organiza o receptie pentru liceul meu?
-O receptie?Pentru ce eveniment?
-Prezentare de moda.Asta seara trebuie sa transform niste cenusarese in printese si vreau sa iasa totul magnifique.
-Oui,inteleg.Cat timp imi dai?
-Angelo,fii dragut si apuca-te de treaba.In 3 ore trebuie sa fie totul gata.
-3ORE?Draga mea,stii ca fac orice pentru tine,dar sa organizez o receptie in 3 ore e exagerat.
-Nu dispera dragule.Chiar vreau sa vad daca esti destul de bun sau il rog pe Lao.
-Ma jignesti daca iti inchipui ca Lao e mai bun decat mine.Ei bine asta e o provocare si o accept.Ne vedem in 3 ore la cea mai brilianta receptie organizata de mine pana acum.
-Asa mai merge.La revedere,Angelo.
-Au revoir ,cheri.

-Cine e Angelo?Cine e Lao?Organizezi o receptie?Cine sunt cenusaresele?
-Cassie usor cu intrebarile.Sa te lamuresc.Tu esti principala,pe langa tine voi mai alege probabil cu alta ocazie niste fete.Vedem cat de sincere sunt si daca merita.Dar afla ca din acest moment esti ajutorul meu principal,iar acum sa revenim.Angelo e un organizator de evenimente francez.Ma rog,el e de origine italiana,dar iubeste Franta mai mult decat mi-as putea vreodata inchipui.E foarte bun in meserie si l-am amenintat un pic cu Lao,adversarul lui.Astia doi nu se suporta,ba chiar se intrec care mai de care la evenimente.Aaaa si sa nu uit,amandoi sunt gay.Mereu am zis ca o sa se indragoseasca pana la urma.
Am inceput amandoua sa radem.
-Suficiente explicatiile?
-Cu siguranta.Uite,Annabella, vreau sa-ti multumesc pentru tot ce faci pentru mine.Nu stiu cum sa te rasplatesc.
-Pentru inceput trebuie sa faci ce zic eu,apoi vedem ce iese.
-Domnisoara,ma iertati,am ajuns.
-Ok.Merci mult Fabian.
-Va astept aici sau ma sunati?
-Astepti pentru ca am nevoie la carat cumparaturile.
-Vin cu dumneavoastra?
-Nu.Te sun eu cand sa vii.

Chill out zone-capitolul I

2010-01-10T05:21:00.000-08:00

Inca o zi plictisitoare la un liceu,pe care il poti conduce cu mare tact.Fiecare fata prost imbracata ma saluta si imi zambea.O luma plina de impocriti.Stiam prea bine ca nu ma suporta niciuna si ca prefera sa ma calce vreo masina de fiecare data cand treceam strada.Dar stiu si ele prea bine ca o tipa ca mine nu se lasa asa de usor intimidata de privirile lor tampite.Bineinteles ca vruiau sa fie in locul meu.Eram foarte populara,imbracata mereu scump si la moda.Aveam o intreaga echipa de fotbal la picioarele mele,dar nu ma prea interesa niciunul,desi tot timpul am considerat sportivii sexy.Numai gandindu-ma la ei,mintea o lua razna.

In orice caz,multe dintre ele deja nu mai detineau ceva ce eu pastram cu mare sfintenie:virginitatea.Eram intr-un fel considerata din acest motiv,ceva de neatins.Multi se intreceau care mai de care sa ma ajute sau sa-mi care ceva,sperand ca vor obtine pretioasa mea bijuterie.Multi se multumeau si cu un simplu zambet,dar in aceasta categorie se gaseau adesea cei ce nu avusesera vreodata o iubita,mai exact:tocilarii.Nu pot spune ca nu invatam,dar din cauza banilor mei si a dibaciei cu care ma aranjam si-mi combinam fiecare tinuta nimeni nu ma considera in acest fel.

Sa fii admirata de baieti si invidiata de fete era un sentiment foarte placut,doar ca nu pierdea niciuna vreo sansa sa ma sape pe la spate.Un lucuru iarasi neplacut era sa nu-ti prea dai seama cine e sincer si cine nu.Dar eram deja de 3 ani in meserie si ajunsesem sa-mi dau seama cu usurinta cine sunt prefacutii.

Nu am totodata decat doua prietene apropiate,lucuru ce le face sa fie tratate de ceilalti ca niste printese.Nu ma dezamagisera decat o data,atunci cand nu ma invitasera la o “white party”(preferatele mele).Stiu sunt superficiala,poate prea superficiala,dar luxul mi-a dat acest defect,ce de multe ori l-am considerat atu.

Am doar 18 ani si deja mi-am creat cu ajutorul parintilor:Linsday si Edgar o intreaga afacere,un design propriu.Chiar si micile vedete de la Hollywood:Dakota Fanning,Selena Gomez,Miley Cyrus imi poarta creatiile.

Imi place ce fac.Toate afacerile mele sunt trecute pe numele mamei,de la care am si mostenit talentul.Renumita in Paris,Londra si New York ,mama are un mare succes cu prezentarile si creatiile ei de moda,semnate Linsday’s couture.

Fetele mele,Kiley si Mandy, ma ajuta adesea cu prezentarile.Am creat impreuna o gama de bijuterii “multi-dimensional” ce sunt in voga.

Astazi m-am hotarat sa-mi mai dreg plictiseala incercand sa fac un nou design de rochie.

Aveam o idée,dar fara Mandy si Kiley nu prea imi ardea de nimic.Nebunele erau la shopping in Paris,iau eu nu aveam bilet de voie.Trebuia sa fac o prostie ca sa nu ma lase.Petrecerea din timpul scolii,organizata de Jeff(un alt tip sexy si popular) la piscina de la vila parintilor lui, imi era cam interzisa.Nu de alta,dar a doua zi aveam examen.Nu am ascultat grijulii mei parinti asa ca am facut o mica escapada si am ajuns la acea “fancy party”.Dar cand sa plec,de repede ce sa dau, am luat masina lui Jeff(un Porche Gt1 gri) si m-a cam prins politia la volan.Neavand permis nu am scapat deloc usor.O amenda usturatoare mi-a taiat portia de shopping din weekend.

Cam asta s-a intamplat.
Nu prea imi place sa stau singura,dar nici sa ii vad pe ceilalti baieti cum se dau la mine sau pe sclifositele alea cerandu-mi sfaturi despre moda.Era o situatie cam aiurea,dar ma consola gandul ca fetele sigur imi vor aduce ceva nou de la Gucci cand se vor intoarce.Un lucru era sigur la noi:nu ne placea sa ne vedem una pe alta trista.De fiecare data gaseam ceva uluitor de facut,iar cadourile erau la ordinea zilei.Ba chiar din lipsa de ocazii,inventam cate o zi a Marelui Targ American, in care daruiam celorlalte fete ceea ce noua nu ne mai placea.Aceste zile ne determinau mereu sa ne innoim garderoba si avand-o pe mama in domeniu,intelegea mereu necesitatea noastra de nou.

Astazi era o zi cam ciudata.Sa stau la teresa din curtea mica a liceului si sa-mi schitez niste modele ma cam intrista.Aveam nevoie de ceva revolutionar si nemaintalnit asa ca m-am hotarat.Asta o sa fac!Cu siguranta…